![CAPTIV în strâmtoarea CAROTIDĂ [anunţ (in)umanitar]](/media/k2/items/cache/3078c99abe44812633a53499d2f0e639_XL.jpg)
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Te rog să-mi dai ce mi-ai luat, Jupâne!/ să-mi dai acum, că-i gata să închidă
la orizont!... Sunt cel mai păcătos/nemernic din strâmtoarea Carotidă!?
Ţi-am spus atunci, în primele secunde,/ să nu mă dai drept hrană la himere,
să nu mă scoţi din trupul mamei, sfânt,/ atâta timp cât nimeni nu mă cere!
N-ai ascultat... şi ai şi râs, Jupâne!/ apoi, ca pe un junghi m-ai dat afară,
ca pe un orb m-ai îndemnat în sus,/ către-o lumină crudă şi amară,
dar m-am umplut cu spaimă, la plecare/ din leagănul aortei maternale!
Te rog din suflet, du-mă înapoi,/ ’nainte de-nceputurile tale!
Te rog frumos, foarte frumos, Jupâne./ - fii milostiv, nu mă lăsa-n strâmtoare,
nu pot s-ajung tocmai la gândul tău,/în veşnicia ta devastatoare,
nu jinduiesc ce ştiu că nu se poate,/ce ştiu că nu-i pe noima firii mele -
azvârle-mă nicicând şi nicăieri...!/ Şi-ţi plâng de slavă, sfinte pui de lele!
