Scriitorul tecucean Vasile Ghica se identifică tot mai mult cu istoria aforismului românesc. Scrie și publică aforisme, în țară și în străinătate, organizează manifestări publice pentru promovarea aforismului, antrenează personalități ale culturii românești și universale în extinderea fenomenului aforistic. Cea mai recentă carte a sa, "Aforismul românesc contemporan există!", apărută sub egida Uniunii Aforiștilor din România, la editura "StudIS" din Iași, este o nouă dovadă în acest sens.
Vasile Ghica a inițiat, în anul 2017, Festivalul Internațional al Aforismului (FIA), înscriind Tecuciul pe harta lumii prin prezența unui număr impresionant de aforiști, îndeplinind onorantul rol de președinte fondator al FIA. Atunci, Vasile Ghica a beneficiat de sprijinul și susținerea academicianului libanez Naji Naaman, "o legendă vie a culturii arabe", investit cu titlul de președinte de onoare al festivalului, omul care a lansat în lume conceptul de "Cultura gratis". I-au urmat la președinția festivalului alte personalități: academicianul Nicolae Dabija, profesorul universitar gălățean Constantin Frosin, savantul francez Francois Rastier, profesorul universitar Ștefan Cazimir, diplomatul Petru Dumitriu și scriitoarea franceză Creola Thenault-Băltărețu, la ediția din 2023.
"Festivalul Internațional al Aforismului de la Tecuci, scria diplomatul Petru Dumitriu, fost ambasador al UE la ONU, este un act cultural de excepție, un eveniment cu mai profunde semnificații decât s-ar arăta la prima vedere... Este mărturia susținută prin fapte a unei idei culturale europene".
În primele peste 60 de pagini ale cărții, din cele 120, Vasile Ghica răspunde provocărilor formulate de mai multe personalități ale scrisului, ale aforismului, ale culturii, între care Dorel Vidrașcu, Petre Isachi, Dumitru Brăneanu, Emil Dinga, Petruș Andrei, Firiță Carp, Mihaela Gudană etc. Spre ilustrare: "Aforismul, răspunde Vasile Ghica unei întrebări primite de la Dorel Vidrașcu, a apărut din dorința omului de a-și concentra, la maximum, comunicarea... Sensuri multe, în cuvinte foarte puține"; "Aforismul este o expresie a libertății prin definiție, tocmai pentru că această specie nu acceptă limitele istoriei. El exprimă poziția spiritului care neagă afirmând și afirmă negând, încât aparține prin excelență prezentului/ viitorului și garantează cea mai nobilă dintre libertăți - aceea de a fi când vrem noi, singuri, liberi și inactuali", răspunde Vasile Ghica, la întrebarea scriitorului Petre Isachi "Credeți că aforismul ar putea deveni o importantă hrană spirituală a viitorului?". La aceeași întrebare, a cunoscutului scriitor și jurnalist băcăuan Dumitru Brăneanu, Vasile Ghica răspunde: "Aforismul este o hrană spirituală pentru mulți și astăzi. Depinde de calitatea și mesajul pe care-l transmite"; la aceeași provocare, Vasile Ghica răspunde și cercetătorului, poetului și aforistului Emil Dinga: "Nu doar cred, sunt sigur. După părerea mea, aforismul este un gen literar extrem de dificil și de pretențios. Iar forța lui de comunicare este enormă, poate comparabilă cu rubaiatul, haikuul și altele asemenea", cât și scriitorului Petruș Andrei: "Aforismul, ca bijuterie a gândului sau roman într-un singur rând, cum foarte frumos spuneți domnia voastră, este o hrană spirituală a prezentului și, în aceeași măsură, dacă nu mai mare, a viitorului, astfel făcând și noi parte din "Europa culturală" etc.
Credința lui Vasile Ghica în frumusețea, semnificația și valoarea aforismului este fundamentată și pe faptul că mari personalități ale culturii românești de ieri și de azi au formulat aforisme care rezistă peste ani: "E ciudat cum se pot gândi oamenii la moarte, când sunt atâtea de făcut în viață" (Nicolae Iorga), "Cu cât se adaugă experiență vieții, cu atât pun caracterul mai presus de știință și de talent" (Titu Maiorescu), "Nu ești răspunzător pentru că te naști. Dar ești direct răspunzător pentru ce trăiești" (Tudor Mușatescu), "Cred că în iubire ne deșteptăm prea târziu" (Mircea Eliade), "De oriunde poți evada, numai din tine nu" (Mihail Sebastian), "Tinerețea nu este doar o perioadă a vieții, e o stare de spirit, o calitate a imaginației, o intensitate emotivă" (George Enescu), "Când târâtoarele nu-ți dau pace, nu ai încotro: trebuie să zbori" (Vasile Ghica), "Ca să nu mai fii singur, trebuie să împarți ceea ce simți cu alții" (Octavian Paler), "Toți oamenii de care am avut nevoie mi-au devenit prieteni, atunci când nu mai puteau face nimic pentru mine" (Adrian Păunescu), "Când nu mai suntem copii, murim" (Constantin Brâncuși), "Poezia este o rătăcire a rațiunii, în labirintul emoției" (Emil Dinga), "Doamne, ferește-mă de urși, că de lei mă ferește guvernul" (Adrian Răcaru), "De la o vreme, și privighetoarea poate deveni gaiță" (Ionel Necula), "Dragostea - marmura în care ne sculptăm ființele dragi" (Constantin Oancă) etc.
Ediția a VIII-a a Festivalului Internațional al Aforismului, din octombrie 2024, s-a desfășurat în organizarea noului președinte al F.I.A, profesorul Daniel Mazilu, avându-l președinte de onoare pe cercetătorul, economistul, poetul și aforistul Emil Dinga, pentru care, asemănător edițiilor anterioare, s-a editat de către Fundația "Pelin", "Educație fără frontiere creștin-europeană", Antologia ediției a VIII-a festivalului.
Emoționantă și generoasă este mărturisirea lui Vasile Ghica, fondatorul FIA, la predarea ștafetei: "Îmi pun mari speranțe în acest transfer de flacără care s-a produs. Domnii profesori Daniel Mazilu (noul președinte al festivalului) și Emil Dinga (președinte de onoare al ediției a VIII-a), universitari renumiţi, cu masterate și doctorate ilustre, vor ști, cu siguranță, să modernizeze procedurile tehnice și să asigure o strălucire superioară manifestării noastre". Iar replica noului președinte al festivalului este pe măsură, o garanție indubitabilă că această manifestare va continua la noi standarde de valoare: "Festivalul Internațional al Aforismului din Tecuci este un brand cultural românesc binecunoscut în țară și dincolo de hotare, grație multor contribuții fundamentale ale unor instituții și persoane dedicate educației și culturii".
Așadar, să ne bucur de remarcabile fapte de cultură!
