Pictorul Sterică Bădălan, membru marcant al Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), și-a onorat aniversarea vârstei de 70 de ani cu o nouă expoziție personală, intitulată „Impresii atemporale”, găzduită în aceste zile de Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”. 50 de lucrări de pictură, în majoritate peisaje, populează simezele, fiind expresii edificatoare ale bucuriei pe care artistul a simțit-o în fața spectacolului mirific al naturii, al emoțiilor și trăirilor pe care le-a declanșat priveliștile plaiurilor din Delta Dunării, din Dobrogea natală, de la mare, din zona Galațiului, în care s-a stabilit în 1970 și în care trăiește și creează, dar și din Balcic (Bulgaria) sau Veneția (Italia), vizitate cu ani în urmă.
Imaginile imortalizate de pictor pe pânză redau aspecte ale naturii surprinsă în succesiunea ciclică a anotimpurilor, în diferite momente ale zilei, precum și în timpul sau după consumarea unor fenomene meteorologice. Dacă mulți ani din cariera sa artistică Sterică Bădălan a practicat o pictură semiabstractă și într-o mai mică măsură și realistă, în actuala expoziție, mai mult ca oricând, el a adoptat un impresionism în care imaginile sunt recognoscibile zonei din care au fost inspirate, iar atmosfera evocată este tonică, optimistă, vibrantă, iar uneori, în funcție de motivul abordat, devine melancolică, nostalgică, provocată de reîntâlnirea artistului cu locurile natale ale copilăriei petrecute în satul dobrogean Grindu, cunoscut până în 1965 sub denumirea Pisica, așezat acolo unde Dunărea, în drumul său spre mare, face o cotitură în unghi drept, botezată, după aspectul ei, Cotul Pisicii.
Pictorul are predilecție pentru construcțiile cu largi desfășurări spațiale, cu orizonturi vaste, cu grinduri, ghioluri și ape a căror întindere se pierde în zare, cu ceruri unite cu oglinda fluviului, cu vegetație luxuriantă, cu bărci care odihnesc la mal în așteptarea pescarilor. Există în pânzele sale o poezie de un lirism când exuberant, emanator de energii tonifiante, comparabile cu cele solare, când discret, îndemnând la meditație.
Iernile din tablourile lui Sterică Bădălan nu sunt aspre, neaua nu este abundentă, artistul construiește pe o dominantă discretă de griuri de albastru, iar în zona mediană configurează miniatural, într-o cromatică mai închisă, căsuțele satului acoperite de albul imaculat al zăpezii („Prima zăpadă”, „Cătun înzăpezit”, „Iarnă peste sat”, „Nostalgie de iarnă”). În schimb, primăverile sunt explozive. Sevele pământului urcate în arbori declanșează izbucniri de verde crud, cărora razele soarelui, în revărsarea lor generoasă, le conferă nuanțe de un galben strălucitor („Primăvară”, „Au înnebunit salcâmii”). Anotimpul cel mai frecvent întâlnit în lucrările sale pare a fi însă toamna, dacă avem în vedere numărul acestora („Culorile toamnei”, „Toamnă târzie”, „Faleza Dunării”, „Vadul”, Romanță”, „Duet”, „Toamnă aurie”). Copacii dau impresia că ard în flăcări vegetale, culorile predominante sunt roșul, galbenul, oranjul, pământul de Siena. Uneori, culorile vegetației se reflectă în oglinda apei fluviului („Oglindiri”). Imaginile panoramice ale Grindului (Grindu - satul natal) și Galațiului („Panoramică”) impresionează prin amploarea spațiului cuprins în cadrele tablourilor, ca și prin texturile obținute prin folosirea pastei în relief, tehnică întâlnită și în lucrarea „La ghiol”.
În peisajele venețiene expuse („Veneția I, II, III”), Sterică Bădălan a reținut imaginea unor canale pe care staționează sau înaintează gondole, mărginite de palate fastuoase, cu o arhitectură interesantă și ziduri ce poartă pe suprafața lor patina timpului. Roșul, cărămiziul și albastrul și violetul sunt culorile predominante.
Ca și în alte manifestări personale, Sterică Bădălan a expus și de această dată și tablouri reprezentând naturi statice cu flori. Sunt pictate cu o pastă consistentă, așezată cu pensula sau cu cuțitul de paletă, folosind o cromatică luminoasă, strălucitoare. Remarcăm același interes al artistului manifestat pentru exprimarea materialității obiectelor de recuzită și redarea fragilității, gingășiei și prospețimii florilor („Buchet”, „Vază cu flori”, „Flori de câmp I și II”, „Crizanteme”, „Crizanteme galbene”, „Flori în ghiveci”).
Manifestare de înaltă ținută artistică, expoziția deschisă de Sterică Bădălan cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani oferă publicului gălățean spre vizionare lucrări care să bucure estetic, să asigure un real confort spiritual și să insufle dragoste pentru natură, optimism și sete de viață.
Expoziția rămâne deschisă până pe 23 iunie, putând fi vizionată de luni până vineri în intervalul orar 11,00 - 19,00. Artistul poate fi întâlnit și el la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, după ora 17,00.
