Deschis la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” în atmosfera sărbătorească prilejuită de Nașterea Domnului (Crăciunul) și a Anului Nou, Salonul de iarnă al Filialei Galați a UAPR, ediția 2025/2026, reunește pe simeze 42 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă semnate de tot atâția plasticieni aparținând tuturor generațiilor, de la octogenarii Teodor Vișan, Ioan Murariu-Neamț și Nicolae Cărbunaru, la tinerii Cristiana-Emanuela Tărbuc, Diana Păunescu, Andreea-Gabriela Tudor, Cosmin-George Caraman, Claudia-Andra Riza și Georgiana-Geanina Susanu.
Sunt lucrări de o mare diversitate tematică și stilistică, dar toate la un loc alcătuiesc o expoziție unitară valoric, fapt care reliefează potențialul creator superior al membrilor titulari și stagiari ai filialei locale, una dintre cele mai dinamice din țară, cu participări la bienale și manifestări de profil cu caracter național și internațional, cu multe premii acordate de-a lungul timpului de exigentele jurii de specialitate ale acestora.
Peisajul, în pictură și grafică
Peisajul, surprins în rotirea ciclică a anotimpurilor, face obiectul multor tablouri de pictură și grafică.
Nicolae Cărbunaru, care și-a petrecut copilăria în satul natal Urleasca din județul Brăila, se întoarce în timp și evocă imaginea casei părintești în decorul fermecător al unei ierni blânde, unde albul imaculat al zăpezii și verdele gardului creează o atmosferă liniștită, în care se simte palpitul vieții, deși omul lipsește din cadru. Poarta deschisă este semn că gospodarii sunt acasă și oaspeții care ar veni sunt bine primiți („Altă iarnă”).
Gheorghe Andreescu, apelând la o tehnică mixtă, la un negru profund și nuanțe de gri, în stilul său expresionist, conturează tot o imagine a iernii, cu arbori supranaturali, care ies chiar prin zidurile unei construcții monumentale și depășesc rama tabloului. Înscrisul hieroglific din partea de jos a suportului se înscrie în maniera caracteristică a artistului, sugerând un timp îndepărtat („Vis de iarnă”).
Sterică Bădălan și Lavinia Antonia Coșovliu s-au oprit asupra unor secvențe peisagistice gălățene, primul reținând imensitatea sinilie a apei fluviului și vegetația abundentă de pe malul stâng, transpusă printr-o cromatică din paleta foviștilor („Faleza Dunării”), iar Lavinia Coșovliu figurând pe pânză un apus de soare pe strada Domnească („Apus pe Domnească II”).
Gheorghe Miron evocă o priveliște autumnală, cu poezia ei melancolică („E toamnă iar”), David Sava ne poartă în Veneția („Valsul gondolelor), iar Adrian Vădeanu în Franța, la Ige („Peisaj din Ige”). Marinela Simiraș imaginează un peisaj pe o dominantă de violet pe care-l denumește cu un titlu bacovian („Amurg violet”). Jana Andreescu combină elementele de peisaj cu cele de natură statică („Poem nocturn”), Miruna Drăgușin configurează în formă și culoare fenomenul propagării undelor de apă prin înscrierea în pagină a unor cercuri concentrice („Nuanțe narative”), iar Simona Pascale pendulează între figurativ și abstract într-o construcție ce reține atenția prin intensitatea și știința armonizării cromatice („Lacul”). Liliana Tofan compune peisajul prin suprapunerea pe înălțime a unor registre orizontale, amintind într-un fel de tehnica lăvicerelor țărănești care se aștern în interioarele de la sate pe jos, pe pat sau decorează pereții. Neluș Oană folosește elementele naturii ca pretexte pentru a exprima anumite stări sufletești („Armonie sufletească”). Gabriela Badea personifică în chipul unei tinere femei astrul nopții („The Moon”). Ana Maria Cocoș conferă peisajului de o deosebită frumusețe, aproape paradisiac, realizat în tehnica pixuri colorate, valori simbolice („Mâna Maicii Domnului”). Alte lucrări, semnate de Cornelia Burlacu, Ionuț Mitrofan, Tudor Șerban, Daniela Florentina Oană, Mihaela Brumar, Ștefan Axente, Basarab Păltănea, Luminița Cornelia Nicolau, se situează între arta de factură figurativă și cea nonfigurativă.
Parte integrantă a naturii, florile populează tablourile ai căror autori sunt Teodor Vișan, Corina Năvălici și Tudor Ioan. Primii doi se exprimă într-un limbaj figurativ, căutând să evidențieze prospețimea carnală, fragilitatea și frumusețea unui motiv tot atât de vechi ca și pictura, în timp ce al treilea abordează genul în cheie abstractă, folosind o coloristică intensă, în care albul, negrul, roșul și verdele creează contraste puternice.
Figura umană, de la portret la nud
Figura umană este prezentă în expoziție fie sub forma portretului („Claudia-Andra Riza - „Wind of change”/„ Vânt de schimbare”; Georgiana-Geanina Susanu - „În adânc mă caut pe mine”; Claudiu Radu - „Valhalla”; Lucia Crenguța Telibașa - „Dincolo de ceea ce se vede”), fie a compoziției cu mai multe personaje (Cornel Corcăcel - „Gambitul regelui”; Raul Popa - „Nu a mai rămas nimic”; Andreea-Gabriela Tudor - „Memorie de hârtie”), fie a nudului (Cosmin-George Caraman - „Iryna”; Cristiana-Emanuela Tărbuc - „Ergo sum”). Fiecare artist, într-un demers personal, caută să pătrundă în psihologia personajelor, să le reliefeze importante trăsături care îi individualizează, să le scoată în evidență frumusețea anatomică a corpului atunci când este vorba de nud sau să exprime mesajele pe care doresc autorii să le transmită celor care vin în contact cu operele lor.
Sculptura din cadrul Salonului de iarnă aparține plasticienilor Ioan Murariu-Neamț, care semnează un portret cioplit în piatră al regretatei sale soții („Dumitra”), Lucian Jităriuc, autor al unei lucrări din lemn pe tema maternității („Dragoste de mamă”), Denis Brânzei, care continuă explorarea unor subiecte care i-au adus importante premii la expozițiile la care a participat („Cap de taur cu un corn”) și Cosmin Ionuț Saulea, care abordează de această dată ca material ceramica patinată în construcția unui personaj conceput în stil expresionist („Autosuficiență”).
Arta decorativă este reprezentată doar de Sorina Fădor Vădeanu printr-o lucrare de artă textilă („Poarta lunii”), iar pictura satirică este semnată de Florian Doru Crihană („Paris. Întoarcerea lui Picasso).
Eveniment semnificativ din viața Filialei Galați a UAPR și act de cultură de importanță majoră, ediția 2025/2026 a Salonului de iarnă este o manifestare de calitate artistică superioară, pe care gălățenii sunt așteptați să o vizioneze cu toată încrederea.
Expoziția este deschisă până pe 21 ianuarie 2026.
