* Românii ar trebui să ceară şi să obţină copyright-ul internaţional pentru Tradiţiile de Crăciun şi de An Nou, spune Arhiereul Dunării de Jos *
Seminariştii gălăţeni nu se dezmint. Şi în acest an au adus colinda sfântă la inima creştinilor, în cadrul unui concert pe care l-au susţinut la Palatul Episcopal, actualul Muzeu de Arte Vizuale din Galaţi. Vocile viitorilor „pescari de oameni”, dar şi ale tinerelor de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” au fost armonizate cu „melos de colindă sfântă”.
Întâlnirea a fost onorată de prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos. Gazde au fost părintele profesor Costel Bulgaru, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Apostol Andrei” din Galaţi şi Dan Nanu Basarab, directorul muzeului. Tinerii noştri frumoşi şi talentaţi au adus în atenţie momente de înălţare spirituală prin colinde, cântări strămoşeşti care, cu siguranţă, prin veacuri au contribuit la răspândirea credinţei în Hristos, pe pământul dintre Dunăre, Carpaţi şi Mare.
Naşterea Pruncului Hristos, restauratoare de suflet
Tema principală a colindei este una arhicunoscută şi mereu înnoitoare, restauratoare de suflet creştinesc şi românesc, Naşterea Pruncului Iisus Hristos în peştera sărăcăcioasă de la Betleem. Cu alai de zurgălăi, seminariştii au adus şi „Pluguşorul”, cu „un mesaj de reînnoire a temelor majore din viaţa noastră”, observa Arhiereul Dunării de Jos.
Referindu-se la unele aspecte care pun într-un con de umbră adevăratul sens al sărbătorii Naşterii Domnului, Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos a spus, între altele, că urarea de genul „Să aveţi un Crăciun magic!” este o formă „superficială, comercială şi denaturată a adevăratului sens al sărbătorii... Bine că nu a spus să vină şi vrăjitoarele!”, a spus Arhiereul locului. „Bineînţeles că e vorba de o magie, dar nu de show, ci una în sens profund, fiindcă în tradiţiile noastre de Crăciun este vorba de realităţi palpabile, ele aduc vestea Naşterii Pruncului Iisus Hristos; Iisus există, Naşterea există, autentic există. Astăzi s-au diluat mult tradiţiile noastre şi ele sunt împletite cu o modernitate care nu este profundă; au devenit o realitate superficială fără vlagă, obosită...”
„Fără diezi, fără becali”
O altă temă adusă în atenţie de seminarişti a fost cea a urărilor de An Nou, a „Pluguşorului”, însoţit de o întreagă recuzită agrară: tineri îmbrăcaţi în costume naţionale, plug de arat, clopote, bice, buhai... „Această parte a urărilor energizează, pentru că e partea cea mai autentică, fără diezi, becali, fără niciun adaos. Pluguşorul este colindul etnogenezei creştine româneşti şi el aduce în contemporaneitate naşterea unui popor, a poporului român. Vorbim de bobul de grâu, apoi, pluguşorul arată plugul de arat. Chiar şi numai ca să ţii demonstrativ coarnele plugului trebuie să ai forţă. Şi ca să le pui în mişcare îţi trebuie o energie creatoare, care nu lipseşte creştinului român, energie pe care au adus-o tinerii seminarişti în urările lor”.
Arhiereul nostru a subliniat că scopul unei astfel de manifestări este unul pedagogic şi educaţional, pentru ca în timp scopul să devină unul misionar. Preotul, învăţătorul şi familia au datoria să ne întoarcă la rădăcini, să cerceteze tradiţia bunilor şi străbunilor noştri pentru a găsi răspunsuri şi soluţii la multele noastre întrebări. „România ar trebui să obţină copyright-ul internaţional în privinţa colindelor şi a pluguşorului”, a spus Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian.
