* Un director nou la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, pentru asta s-au luptat doi ani artiştii şi personalului tehnic al instituţiei de cultură * Dorinţa li s-a împlinit când Teodor Niţă a devenit director interimar * De câteva luni, teatrul pare să îşi fi recăpătat publicul şi strălucirea *
- Domnule director, care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat?
- În primul rând am schimbat şefii de secţii sau i-am pus acolo unde trebuiau să fie. Pentru că un regizor de culise era şef de secţie la balet, dirijor de cor - şef la orchestră, dirijor de estradă - pus şef la cor şi tot aşa. Lucrurile erau voit amestecate. Din cei schimbaţi, unul m-a dat în judecată. Imediat ce am pus profesioniştii unde trebuie, secţiile au început să funcţioneze fără probleme. Din punct de vedere al resurselor umane, am aflat ce funcţii îndeplineşte fiecare după ce a venit auditul. Erau oameni care îndeplineau funcţii de şefi fără să fie numiţi sau încadraţi pe astfel de funcţii. Artistic, am adus oameni competenţi, şi apoi a răspuns publicul. Cel mai important barometru pentru nivelul artistic al teatrului este publicul şi, după cum aţi văzut, în maximum o lună după ce am venit director, sălile au început să fie pline.
- Ce aţi făcut pentru a aduce publicul în sală?
- Am adus interpreţi noi şi tineri. Premierele de Muzical nu sunt facile ca premierele la Dramatic. Acolo, cu cinci oameni, într-o lună, ai făcut o premieră, aici foloseşti cel puţin o sută de oameni, repetiţiile sunt lungi, costisitoare. „Traviata”, „Văduva Veselă”, „My fair lady” sunt aceleaşi, important este să aduci interpreţi noi. Nu se poate să montezi „Traviata” şi de zece ani să o ţii cu aceeaşi distribuţie! Aducând interpreţi noi şi tineri, publicul a fost avid să-i vadă. Fiind tineri, interpreţii nu costă mult. Am demonstrat că pot aduce artişti de excepţie, la jumătate de preţ!
- Ce facilităţi aţi oferit doritorilor de spectacole muzicale?
- Elevii, studenţii şi profesorii de la Arte au intrarea gratuită, dar fără loc. Am dat invitaţii, nu foarte multe, gratuite, membrilor corului, orchestrei, soliştilor. Avem colegi pe care familiile nu i-au văzut niciodată pe scenă, pentru că nu şi-au permis biletul de spectacol. În plus, am oferit facilităţi şi la bilete. Am dat pentru o perioadă invitaţii cu titlu gratuit, pentru că omul vine o dată, de două ori, după care prinde gustul şi cumpără bilet. Pentru pensionari avem reducere de preţ, iar la trei-patru spectacole o invitaţie gratis. Noi nu cuantificăm arta în bani, ci în număr de spectatori. La operă, operetă sălile sunt arhipline! La „My fair lady” trei spectacole am avut şi de fiecare dată am început cu 15-20 de minute mai târziu, pentru că am adus scaune. Colaborarea cu „Allegria”, spectacolele pentru tineret şi copii au un asemenea succes că au început să fie cumpărate de firme precum Damen, pentru proprii salariaţi. Copiii atrag incredibil de mult public şi, din stagiunea următoare, trebuie făcută o estradă a copiilor. Colaborările cu Centrul Cultural au avut mare succes! Se stătea şi pe hol privind înăuntru, pe scenă. Tot pentru aducerea publicului tânăr am mai făcut ceva: exista o practică a cedării sălii, la şcoli, nu ştiu pe ce… Eu am spus: „Vreţi sala, cumpăraţi o sală de bilete! Aveţi nevoie de teatru, respectaţi-l”. Le-am dat cu 5 lei, cel mai ieftin. Acum şcolile au început să ceară bilete mai multe!
- Muzicalul şi-a recâştigat publicul dar şi strălucirea?
- Eu cred că da. Am aflat că mă cunoaşte multă lume! După fiecare spectacol sunt felicitat de public. Mi s-a întâmplat şi prin piaţă să mi se spună „Felicitări pentru ce faceţi!” şi îmi creşte inima! În plus, şi atmosfera în teatru e altfel. Pentru că la marile teatre de operă, în pauze, se serveşte şampanie, am făcut şi noi la fel la Festivalul „Leonard”. Atmosfera a fost extraordinară!
- Există o creştere a încasărilor?
- Noi am câştigat public, nu bani. La un calcul rapid vă pot spune că anul trecut Festivalul Leonard a avut 10.800 de lei încasări. Anul acesta, din Festivalul Leonard avem încasări de peste 30.000 de lei, aproape de trei ori mai mult.
