Medicul pensionar Petre Chiva Coadă este abonat „de-o viaţă” la ziarul nostru. În fiecare dimineaţă îl vedem citind, pe o bancă, în parcul de lângă redacţie. E ca un ritual personal, la care nu renunţă, indiferent de vreme. „Ziarul a evoluat frumos, în raport cu cerinţele societăţii actuale. Găsesc în paginile lui de toate, cred că nu lipseşte nimic”, spune medicul pensionar.
„Am trăit două vieţi…”
La cei 91 de ani ai săi se relaxează citind: „Am trăit două vieţi: cea în profesiune, cu darurile ei, foarte frumoasă. Şi o alta, pe care mi-am dedicat-o scrisului. În momentul de faţă închei 103 volume publicate, combinaţii între catrene, aforisme şi glose. Aforismele ne dau orientarea în viaţă, ele simbolizează esenţa oamenilor sacri, care în trei cuvinte rezumau totul; umorul reprezintă capacitatea omului de adaptare; iar scrisul asigură menţinerea memoriei, antrenând toate funcţiile”, explică pasionatul scriitor.
120.000 de copii i-au trecut prin mâini
A lucrat aproape 40 de ani ca medic ginecolog şi i-au trecut prin mâini peste o sută de mii de pacienţi. A ieşit la pensie în 1986. Înainte, a publicat sute de articole, în domeniul medical. După pensionare s-a dedicat scrisului, câte 30 – 40 de pagini, atât ziua cât şi noaptea. Are o colecţie de 50 de papioane „a la Ion Raţiu”, făcute de mâna sa, care atrag privirea când trece pe stradă. Are o fată, pensionară, însă Dumnezeu nu l-a binecuvântat cu nepoţi.
Chiva – numele tatălui
„Tatăl meu se numea Chiva Coadă. Numele meu este Petre Coadă, iar la şcoala primară aşa am fost în catalog. Până când, la liceu, directorul Savin Popescu, de la Giurgiu – acolo sunt născut, a spus că el nu primeşte cozi în şcoală şi mi-a recomandat: Chiva înseamnă „cel ce merge”, aşa că mergi mai departe cu numele tatălui, Chiva!”.
Aşteptarea este cuvântul cheie
Rezumând tot ceea ce a trăit în 91 de ani, Petre Chiva Coadă spune: „Armonia e tot ce contează. Din toată viaţa asta am înţeles că fără procesul de armonizare a lucrurilor nimic nu ar fi. Dante spunea: priveşte şi mergi mai departe. Eu spun: unde priveşti, acolo ajungi. Osho spune: Priveşte şi aşteaptă. Şi cred că, într-adevăr, aceasta este înţelepciunea maximă. În existenţa noastră, aşteptarea este cuvântul cheie. Nu poţi forţa natura”.
