“tot ce mi-a mai rămas – un tren de hârtie, fără destinaţie/ tot ce ţi-a mai rămas – un fluture alb,/ abandonat pe pleoapa ta” (”despărţire”, Sabina Daniela Penciu)
Ion Avram: poeme ce fac casă bună cu naivitatea, ludicul şi gravitatea; câteva dintre ele foarte bine realizate, frumoase; spontaneitate în unele versuri, truisme în altele; texte plăcute care are o înclinare a autoarei spre poezie.
Stela Iorga: poeme în vers alb ce alternează cu treceri bruşte de la confesiune la persoana a doua; unele sunt mai bine susţinute din punct de vedere liric faţă e altele, care conţin infantilisme poetice specifice vârstei; poeme dintr-un jurnal, în care tensiunea scade de la un text la altul; e necesară o maturizare, în care Sabina să parcurgă anumite etape până la o formă mai înaltă de exprimare.
Anca Şerban Gaiu: poemele câştigă prin delicateţe şi curăţenie, chiar dacă nu ies în evidenţă prin metaforic; gânduri lirice aşternute pe hârtie.
Nicoleta Onofrei: un jurnal cu pseudo-aforisme, ca în liceu; sunt trăite poemele, sunt trecute prin fibra Sabinei.
Simona Toma: nu e nimic de spus din cauza delicateţei textelor.
Vineri, 4 octombrie, de la ora 13:00, la Centrul Cultural Dunărea de Jos, lansare de cart-esenţă Ion Avram: “Scrisoarea”. Pe 11 octombrie, de la ora 18 şi ceva, citeşte Ana Maria Panagatos, tot aici, la Viaţa Liberă.
