Comunitatea ortodoxă din vechea şi istorica aşezare Bărboşi - astăzi, cartier al municipiului Galaţi - a marcat Săbătorile Sfântului Apostol Andrei printr-o lucrare specială - punerea pietrei de temelie la noua biserică din milenara cetate daco-romană Tirighina-Bărboşi. Locul este o frescă a celei mai vechi mărturii creştine de pe teritoriul României, ne referim la mormântul paleocreştin în care a fost descoperit trupul lui Innocens, un general încreştinat în cel de-al III-lea veac creştin, datat cu monede de la Claudiu II Goticul (268-270).
Municipalitatea a dat tonul
Noul altar de la Bărboşi poartă hramul „Sfântul Nectarie şi Sfântul Efrem cel Nou”. La începutul anului, Primăria Galaţi a dat un teren de 1.805 metri pătraţi pentru ridicarea bisericii, azi în plină zidire şi a unui aşezământ social. La începutul lui 2013, primarul Marius Stan şi consilierii locali au alocat 100.000 de lei în scopul începerii lucrărilor de zidire. Astfel, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos, părintele paroh Ciprian Oancea a adunat, în primăvară, calfe şi zidari şi a început zidirea. Biserica de la Bărboşi este proiectată de SC "Muşat" SRL, în stil ştefanian şi va avea o turlă. Zidul este început din cărămidă şi va avea 15 m lungime, 17 m înălţime la turla mare şi 6 m lăţime, respectiv, 9,5 m la abside.
Piatra de temelie
În mod simbolic, piatra de temelie a edificiului bisericesc a fost aşezată pe 29 noiembrie 2013, în cadrul Sărbătorilor Andreiene de la Galaţi, de Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos şi de Înalt Prea Sfinţitul Calinic, Arhiepiscopul de Argeş şi Muscel. Evenimentul duhovnicesc vine ca un gest de restaurare, continuare şi mărturisire a unei istorii creştine care numără 2.000 de ani, o istorie ridicată pe primul mormânt paleocreştin al lui Innocens; mărturii materiale care stau încă ascunse printre bălăriile ce cresc la întâmplare în perimetrul sitului arheologic Tirighina-Bărboşi, sit arheologic de categoria A, aflat în patrimoniul naţional. Un loc despre care cei doi arhierei ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sunt de părere că ar fi din vremea Sfântului Constantin cel Mare. Din nefericire, astăzi, în mare degradare… „Avem certitudinea că zidul de la Bărboşi care încă se vede este de pe vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Odată cu ridicarea bisericii, sperăm că se vor găsi resurse pentru ca mărturia cea mai veche a Bisericii Ortodoxe Române să fie pusă în valoare în anii ce vin”, şi-a exprimat speranţa Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos.
Continuarea primei biserici de la Şerbeşti
În contextul sărbătorii de la Galaţi, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Calinic al Argeşului şi Muscelului a vorbit despre „Innocens” ca despre ”Sfântul Innocens”. Cuvintele celor doi Arhierei ai Sfântului Sinod al BOR ne-au întărit speranța că pe măsură ce zidul noii biserici de la Bărboşi se va contura, autoritățile locale vor găsi şi soluții pentru a conserva şi proteja situl arheologic. Şi odată cu zidirea noii biserici, aceasta va continua viaţa "primei biserici care exista la Şerbeşti" (actualul Bărboşi) în veacurile II-IV. Informaţia este relatată de Meier, după "zisa moldovenilor", la 1794, în "Călători străini despre Ţările Române" şi preluată de pr. Eugen Drăgoi, în volumul "La cumpăna dintre milenii", Episcopia Dunării de Jos, Galaţi, 2000. Călătorul străin vorbeşte despre existenţa "primei biserici creştine care exista la nodul rutier ce uneşte drumul din Valahia cu cel spre Moldova; nodul fiind identificat ca fiind lângă Şerbeşti, actualul Bărboşi". Ironia... istoriei este că la Bărboşi, locul cu cea mai veche mărturie creştină din România, nu a mai existat o altă biserică, cu excepţia celei despre care relatează Meier... Astăzi, la cumpăna dintre milenii, "Biserica lui Andrei" renaşte din Mormântul lui Innocens.
Cine este „Innocens”...
În anii 1976-1979, istoricul şi arheologul Ion T. Dragomir (din Constanţa) a descoperit, în apropierea municipiului Galaţi, ruinele vechii cetăţi daco-romane de la Tirighina-Bărboși. Vreme de trei ani, şantierul a scos la iveală mărturii materiale vechi de peste 2.000 de ani. Au fost decopertate şaisprezece morminte, iar cel cu numărul 7 este cel în care au fost găsite osemintele lui Innocens, un tânăr creștin.
"Nevinovatul" din mormântul nr. 7
”˝Innocens˝ se traduce din latină prin „Nevinovatul” şi aşa se numeau, în primele veacuri după Hristos, cei care se pregăteau să se boteze în numele Sfintei Treimi. În cel de-al III-lea veac după Hristos, creştinii înmormântaţi la Roma primeau numele de innocens, adică de oameni fără de păcat", spunea Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos.
Numele de "Innocens" este inscripționat pe o fibulă romană de aur descoperită în mormânt, lângă trupul celui mort acum mai bine de şaptesprezece veacuri. Osemintele îi aparţin unui tânăr de statură înaltă, despre care cercetătorii apreciază că ar avea vârsta de treizeci de ani şi care, după îmbrăcăminte, slujea ca general în Armata Romană. Alături de trupul celui mort, trup păstrat foarte bine, au fost găsite trei monede romane, realizate din bronz care sunt datate din vremea împăratului Claudius al II-lea Goticul, 268-270. Între obiecte se mai află o căţuie dacică, trei vase din ceramică şi alte obiecte.
Mormântul paleocreştin de la Tirighina-Bărboşi este prima mărturie a existenţei creştine pe pământ românesc şi descoperirea sa la Tirighina-Bărboşi, în coasta Galaţilor, aproape de vărsarea Siretului în Dunăre, dă mărturie despre existenţa castrului roman, situat la limita fostului imperiu. Castrul roman a fost ridicat pe o cetate dacică mai veche - Tirighina - care era întărită cu un val de pământ.
O parte din materialele de construcţie de la Bărboşi - piatră masivă şi cărămidă - au fost folosite la zidirea unor edificii din municipiul Galaţi, una dintre acestea fiind Biserica "Precista".
