(aici m-am rugat să crească o buruiană de leac)
Aici m-am rugat să crească o buruiană
de leac pentru inima ta singurată;
trebuie să am grijă în fiecare dimineaţă
să fie udată
cu lacrimi despre care mi-a spus mama
că trebuie să fie adevărate
cum erau acele din copilărie,
când visam femei şeherazade,
însă nu-mi dădea nici una Dumnezeu
în realitate
şi plângeam până iarăşi venea somnul
şi iarăşi le visam pe toate…
Şi creşte şi creşte şi creşte buruiana de leac
frumoasă, lungă şi înaltă ca o fată
pe care am iubit-o
şi a rămas nevindecată.
