(contra/anti/meta/fizică)
Trece bunica prin satul mamei mele,
trece aplecată în unghi drept, trece clară şi greu,
adună cu grebla câteva poloage de stele pentru mine
şi zice că mi le-a trimis Dumnezeu
să am o leacă de lumină în drumul
despre care habar nu am cât este de necunoscut
şi care mă ademeneşte şi mă strigă:
vino să vezi cât de blând este întunericul brut,
să vezi cum se propagă cu viteza luminii
şi nu face rău nimănui
în satul bunicei mele prin care trece în unghi drept
mama mea, mama ta, mama lui,
şi adună câteva poloage de stele
pentru copiii noştri floriţi în grădina lui Dumnezeu,
să aibă o leacă de lumină până când
vine noaptea uşor, vine noaptea uşor supra greu!
