„La noi, la români, cultul ortodox este sufletul culturii, a spus domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii şi Cultelor, aflat la sărbătoarea de la Galaţi din Catedrala Episcopală. Frumuseţea manifestărilor din oraşul de la Dunăre este o mărturie a ceea ce istoricul Nicolae Iorga numea «Bizanţ după Bizanţ», semn că Biserica Ortodoxă din Răsărit este vie, trăieşte şi prin noi - cei de astăzi”, continuatorii civilizaţiei vechiului Imperiu Bizantin, înfiinţat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare (307-330).
Bizanţ după Bizanţ
Sintagma „Bizanţ după Bizanţ” a renumitului istoric Nicolae Iorga este o reflecţie (este şi titlul unei cărţi) care dă mărturie, pe de o parte, despre trăinicia spiritualităţii ortodoxe româneşti după cucerirea Imperiului Bizantin de către turci la 1453; este vorba aici şi de rezistenţa bisericilor Ortodoxe din întreaga Europă creştină, ameninţate secole la rând, după amintita dată, de islam. Pentru Dreapta credinţă, susţinută de Voievozii români, a alergat şi Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie cu rugăciunea pe la înalte porţi. Astăzi, Turcia se numără printre aspirantele la Uniunea Europeană şi, din această perspectivă, tragem nădejdea ca măcar ce a mai rămas din vechea creştinătate şi care se află pe teritoriul acestei ţări să poată fi scos din negura uitării…
Inima Ortodoxiei este la Galaţi…
L-am întrebat pe părintele profesor dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, duminică: „Cum se vede Ortodoxia de la Galaţi?” „Ortodoxia la Galaţi este la ea Acasă. Participarea în număr mare a creştinilor la închinare este un semn că Prea Sfinţitul Casian Crăciun a ştiut până acum să-i crească pe credincioşii din eparhia pe care o păstoreşte de atâta vreme. Evlavia credincioşilor, mai ales după perioada de Paşti, la dumneavoastră, cunoaşte noi dimensiuni spirituale. Felicitări Arhiereului Dunării de Jos, pentru că astăzi, inima Ortodoxiei româneşti este la Galaţi…”
Icoană vie în Hristos…
Părintele profesor dr. Nicolae D. Necula, de la aceeaşi instituţie, care a fost martor la toate manifestările gălăţenilor în ultimii douăzeci de ani, ne-a declarat: „Vin de douăzeci de ani la toate manifestările gălăţenilor şi am văzut cum Dumnezeu a transfigurat - prin lucrarea Ierarhului de la Dunărea de Jos - acest oraş. Galaţiul era catalogat drept «oraşul roşu», acum Galaţiul este un puternic centru spiritual şi duhovnicesc din care transpar darurile Luminii Sfinte pe care Dumnezeu o seamănă în acest loc de la manifestare la manifestare, de la an la an. Biserica ne învaţă că de la sine nu se face nimic, ci doar în unitate, în ascultare, în comuniune cu Ierarhul locului devenim plăcuţi lui Dumnezeu şi, doar atunci, Dumnezeu revarsă harurile şi darurile peste oameni, peste creaţia sa. Galaţiul aduce acum această mărturie a unei Icoane vii în Hristos…”
