Anul 2014 a fost bogat la capitolul reuşite ştiinţifice - descoperiri de mare valoare în domeniul geneticii, al evoluţiei vieţii, al roboticii, al neurologiei etc. Iată câteva dintre cele mai mari izbânzi ştiinţifice ale anului 2014, în clasamentul publicat în prestigioasa revistă Science.
Misiunea Rosetta
Imaginile transmise de sonda Rosetta, care a reuşit să se plaseze pe orbită în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, aflată la 500 de milioane de kilometri de Terra, au sporit deja enorm cunoştinţele noastre despre comete şi ne-au arătat că aceste corpuri cereşti sunt, în multe privinţe, altfel decât credeam. Recent, datorită acestei misiuni, am aflat că, împotriva unei opinii ştiinţifice larg răspândite, apa de pe Terra nu provine din comete.
Încununând excepţionalele realizări din cadrul acestei misiuni, robotul Philae a reuşit să asolizeze pe cometa 67P şi, cu toate că lucrurile nu s-au desfăşurat chiar perfect şi landerul a rămas fără energie şi a intrat în hibernare foarte curând după asolizare, faptul în sine rămâne o realizare uriaşă în domeniul explorării spaţiale. Analizele realizate cu ajutorul instrumentelor de la bordul său au dus la detectarea de compuşi organici similari celor implicaţi în apariţia materiei vii pe Terra, iar oamenii de ştiinţă sunt încrezători că, la vară, robotul şi-ar putea relua funcţionarea.
Extinderea „alfabetului” genetic
Imensa majoritate a formelor de viaţă terestre folosesc aceleaşi componente pentru a-şi crea codul genetic: lanţuri lungi de ADN în care 4 tipuri de molecule fundamentale - 4 baze azotate, numite în limbajul familar “litere”: adenina (A), guanina (G), citozina (C), timina (T) - formează un fel de “alfabet” genetic al vieţii, la scară planetară.
În 2014, cercetători de la Scripps Research Institute, din California, au reuşit să schimbe acest alfabet fundamental al vieţii, creând primul organism care conţine două litere în plus, ba chiar au izbutit să facă acest ADN extins să se autocopieze. Şi, cu toate că microorganismele astfel obţinute nu se pot reproduce singure în afara laboratorului, geneticienii speră ca, într-o bună zi, asemenea organisme sintetice să poată fi utilizate pentru a produce substanţe chimice neîntâlnite în natură, cu proprietăţi aparte.
Artă rupestră mult mai veche decât se credea
Picturile rupestre descoperite în peşterile Maros, din insula indoneziană Sulawesi, au o vechime de 35.000 - 40.000 de ani, putând fi, aşadar, de până la 4 ori mai vechi decât se credea. De aceeaşi vârstă cu cele mai vechi reprezentări artistice simbolice cunoscute în Europa, aceste picturi vor contribui la regândirea evoluţiei culturale a speciei umane şi a modului în care ea s-a răspândit pe Pământ.
Cipuri „neuromorfe”
Acestea procesează informaţia într-un mod asemănător celui în care operează creierul uman, în cadrul căruia 100 de miliarde de neuroni comunică între ei prin 100 de trilioane de sinapse, folosind semnale chimice. Astfel, pot fi procesate, în paralel, volume mari de informaţie, în diferite regiuni ale creierului, ceea ce asigură o eficienţă extraordinară.
Cipul neuromorf TrueNorth realizat de IBM foloseşte 5,4 miliarde de tranzistori şi 256 de milioane de sinapse; se lucrează deja la cipuri de capacitate şi mai mare, iar inventatorii speră ca astfel să realizeze, în viitor, computere foarte rapide care să fie capabile în mai mare măsură “să gândească precum oamenii”.
Citeşte şi: Încălzirea globală are şi efecte „pozitive”: O corabie pierdută a fost descoperită la Polul Nord
