SERIAL VL/ Zilele oraşului-erou: Bătălia Galaţiului, din ianuarie 1918 (1) - FOTO

SERIAL VL/ Zilele oraşului-erou: Bătălia Galaţiului, din ianuarie 1918 (1) - FOTO

Monumentul în memoria eroismului gălăţean, distrus în anii comunismului
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
1 comentariu

În aceste zile urma să fie inaugurat, cu recunoştinţă, „Monumentul apărătorilor oraşului Galaţi 7 – 9 ianuarie 1918”, însă proiectul Consiliului Judeţului, derulat prin Muzeul de Istorie, aprobat şi de Ministerul Culturii, aşteaptă încă avizul Primăriei. Pentru că zona Stirex de pe str. Brăilei, unde a fost şi unde ar urma să fie refăcut monumentul în memoria eroismului gălăţean, distrus în anii comunismului, face parte dintr-un Plan de Urbanism Zonal, care cuprinde şi îndreptarea unei părţi din strada Traian, şi planul nu este gata, şi monumentul aşteaptă, am aflat de la directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru. Deşi avizul Ministerului, care părea să fie mai dificil de obţinut, a fost primit încă din iulie, nu a fost posibilă marcarea evenimentului prin inaugurarea monumentului în aceste zile, aşa cum sperau iniţiatorii proiectului în valoare de aproape 450.000 lei, preşedintele CJ Nicolae Bacalbaşa şi consilierul judeţean Florinel Petru Gasparotti.

„Oraşul roşu”? Da, de sângele eroilor!

Despre bătălia sângeroasă din iarna lui 1918 din Valea Ţiglinei, unde, ca şi la Mărăşeşti, s-a spus „Pe aici nu se trece!”, se ştie încă nemeritat de puţin! Luptele din 7 – 9 ianuarie 1018, când o mână de soldaţi, marinari, pompieri, poliţişti şi civili, 500 de oameni, au făcut să se predea o armată rusească de 12.000 de oameni (o luptă de unul la 24!), celebrul Corp Siberian rus, au făcut din Galaţi ultima barieră în calea unui cotropitor foarte bine înarmat. Răzvrătiţi, pe fondul declanşării revoluţiei roşii bolşevice, ruşii intenţionau să prade şi să ardă oraşul, să ucidă şi să devasteze, aşa cum făcuseră în Basarabia. Şi poate că Europa ar fi fost contaminată de bolşevism în mai mare măsură (deja, în Ungaria bolşevicii luaseră puterea!), dacă n-ar fi spus „Nu!” gălăţenii.

Un an şi jumătate de asediu, comparat cu cel al Stalingradului, bombardamentele lungi, mai violente decât pe front, foamea, frigul şi bolile indurate, sângeroasa Bătălie a Galaţiului din 1918, cu soarta hotărâtă printr-un cumplit atac la baionetă, a făcut ca după război două mari state să ne recunoască eroismul, acordând oraşului două înalte medalii. Astfel, pe 25 mai 1921, generalul Pietro Badoglio, şeful Marelui Stat Major al Armatei Italiene, a venit personal la Galaţi ca să acorde acestui oraş, pentru jertfe şi eroism, Crucea de Război a Italiei! Marele fotograf Makşay a surprins evenimentul, fotografiile fiind păstrate la Muzeul gălăţean de Istorie (imaginea 1 din galeria foto).

Pe 21 octombrie 1922, şi generalul Henri Mathias Berthelot, fostul şef al Misiunii Franceze în România, care a coordonat rezistenţa noastră în război pe cel mai lung front din Europa, oferea gălăţenilor, din partea Franţei, înalta decoraţie Croix de la Guerre. Această Cruce de Război franceză (imaginea 2 din galeria foto) nu s-a acordat decât Galaţiului, Iaşului, devenit capitală a unei Românii mici înţesate de refugiaţi, şi oraşului Giurgiu, locul unde s-a semnat cu sânge ultima pagină a războiului. Şi să nu uităm că gălăţenii, mulţi înrolaţi în Regimentul 11 Siret, au scăldat în sânge şi câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz, iar generalul Eremia Grigorescu a fost gălăţean.

Generalii Berthelot şi Badoglio, la Galaţi!

Numele Berthelot, care fusese dat interbelic şi actualei străzi Bălcescu, a fost acordat recent Pieţei din Micro 40. Despre generalul Italian Pietro Badoglio, prim duce de Addis Abeba, prim marchiz de Sabotino, ştim că a ajuns vicerege şi apoi guvernator al Etiopiei, prim-ministru al Italiei, se ştiu bune şi rele. În ciuda unei opoziţii iniţiale, el a aderat fascismului lui Mussolini. A fost acuzat chiar de crime de război după ce, în 1935, a dus în Libia un război chimic (a folosit „gazul muştar” – iperita, utilizată întâi de nemţi în Primul Război Mondial şi interzis de Convenţia de la Haga).

Veţi mai afla Despre Bătălia Galaţiului şi bătălia lui Fernic cu guvernanţii

Vom continua şi în numerele viitoare ale "Vieţii libere" micul nostru serial despre Bătălia Galaţilor cu câteva amănunte măcar despre eroismul românilor la 1918, dar şi despre uriaşul scandal legat de industria de război gălăţeană, cu acuzaţii grave aduse guvernanţilor de senatorul Gheorghe Fernic, patronul Şantierului Naval.

Imaginea 3: Numele eroilor Bătăliei Galaţiului sunt scrise în marmură la Monumentul din Cimitirul „Eternitatea”; Imaginea 4: Placheta comemorativă de pe monumentul distrus din zona Stirex; Imaginea 5: Afişul care chema pe gălăţeni să participe, gătiţi sărbătoreşte, la conferirea Crucii de Război franceze de căre generalul Berthelot

Citit 2789 ori Ultima modificare Joi, 08 Ianuarie 2015 11:35

1 comentariu

  • postat de coco Joi, 08 Ianuarie 2015 14:59 86.43.191.*** Link la comentariu
    1
    8

    Multumim muzeului de istorie si domnului director Cristian Caldararu pentru informatiile istorice despre frumosul nostru oras, care din pacate acum este uitat de toata lumea, in special de cei care ne reprezinta si i-am votat, trist, foarte trist si dureros

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.