Sfinţirea primei Biserici a „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel” din localitatea Hagi Curda (astăzi Camâşovca) din ţinutul Bugeacului, regiunea Odesa, în Ucraina, a readus în atenţia noastră o realitate cunoscută şi nu prea: moşii şi strămoşii creştinilor de astăzi din Hagi Curda, spaţiu românesc din partea de sud a ţinutului Bugeac, se trag din daci şi din romani. Au rezistat valurilor migratoare din primele veacuri creştine, apoi tătarilor şi otomanilor.
Acest petic de pământ românesc - aflat în apropiere de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, ocupate vreme de 500 de ani de Imperiul Otoman - a avut o istorie frământată, dar a rămas un spaţiu creştin, cu aceiaşi locuitori români. Unele surse spun că Hagi Curda se numea Frumuşica, însă nu sunt argumente ştiinţifice, decât dacă ne raportăm la frumuseţea oamenilor acestor locuri şi la faptul că nu şi-au uitat rădăcinile cereşti. Românii de aici au rezistat politicii de deznaţionalizare dusă de fostul imperiu sovietic.
Hagi Curda, astăzi Camâşovca, este aşezat „pe malurile ghiolului Chitai”. Zonă plină de peşte şi de terenuri agricole nesfârşite, dar cu drumuri într-o stare proastă. Adeseori, „luturile grele cad peste apa lacului”, surpând „gurile de rai” de la Hagi Curda, ne pune în temă poetul Vadim Bacinschi. În 1979, Biserica de la Hagi Curda a fost smulsă din vatra satului, iar din 1995, autorităţile române şi Patriarhia Ortodoxă Română au reluat demersurile de a face o nouă biserică.
Locaşul sfinţit pe 16 iulie, anul Domnului 2011, a presupus refacerea celui ridicat la 1875, în vremea Prea Sfinţitului Melchisedec Ştefănescu, Episcop al Episcopiei Dunării de Jos. Tot în vremea Vlădicăi a fost sfinţită amintita biserică.
Hagi Curda a făcut parte din teritoriul României Mari (1 decembrie 1918), iar după pactul Ribbentrop-Molotov (28 iunie 1940) a revenit fostei Uniuni Sovietice. Până în anul 1995, creştinii români au aparţinut Bisericii Ortodoxe Ruse, deşi - după moda sovietică - în sat nu exista niciun locaş de rugăciune. Astăzi, comunitatea românească are o nouă biserică sfinţită; la Camâşovca mai există o altă biserică a Patriarhiei Ortodoxe Ruse, încă în construcţie.
Din anul 1995, la Hagi Curda a fost reînfiinţată Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, prin grija Înalt Prea Sfinţitului Petru al Basarabiei.
De atunci, adevăraţi români - printre care s-a aflat şi gălăţeanul Nicolae Popa, chiar cu preţul unor arestări - au ridicat încet, încet Biserica din Hagi Curda. Şi asta pentru a reface locaşul românesc şi pentru a aduna laolaltă fraţii întru Hristos.
Bucuria de a-L avea pe Dumnezeu
Sfinţirea primei Biserici ortodoxe de la Hagi Curda, regiunea Odesa din Ucraina, a adunat la evenimentul duhovnicesc mulţi creştini. Unii erau din sat şi ne-au povestit într-o românească perfectă bucuria că au un loc de rugăciune în limba maternă, „în dulcele grai românesc”.
„Eu vreau întâi de toate să-l pup pe ctitorul bisericii, pe domnul Nicolae Popa”, ne-a spus Fiodora Munteanu din Hagi Curda, în timp ce discutam cu domnul Popa, gălăţean de-al nostru americanizat. „Îi mulţumim că a avut grijă de noi şi că a reuşit cu toate greutăţile să ne ridice o biserică, un loc de rugăciune unde să ne plângem morţii, unde să ne bucurăm la naşteri şi la cununii. Că mulţi ani nu am avut unde ne ruga, unde plânge pe umărul lui Dumnezeu, fiindcă din 1979 nu există nicio biserică în satul nostru”.
„Doamne, cu mai bine de 15 ani în urmă când se făceau planuri ca să fie ridicată această biserică, aproape că nu ne venea să credem că se va întâmpla acest fapt. Noi nu prea am avut bani, dar am făcut şi noi ce am putut, am făcut şi am adus alimente zidarilor. Şi ne-am rugat la bunul Dumnezeu să ne ierte păcatele, că toţi suntem cu păcate”, ne-a spus doamna Nadia Iraşcu, în vârstă de 57 de ani.
Mulţumiri au fost şi din partea părintelui Anatoli Hristea, din Moldova, cel care slujeşte la Hagi Curda. „Au fost şi vremuri mai încordate, dar sperăm ca Dumnezeu să ne ajute să-I putem sluji în continuare. Ne rugăm pentru sănătatea Înalt Prea Sfinţitului nostru Părinte Petru al Basarabiei, care cu rugăciunea, cu blândeţea, cu răbdarea a făcut ca Biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel să fie ridicată la Hagi Curda”.
„Apoi, trebuie să mulţumim şi autorităţilor statului român, pentru că trei sferturi din cheltuielile pentru actuala biserică au fost din România. Mulţumim autorităţilor ucrainene că au făcut posibilă buna desfăşurare a evenimentului, dar şi domnului Nicolae Popa care a avut o contribuţie însemnată la această zidire. Apoi, laudă trebuie să aducem şi creştinilor care au făcut ce au putut pentru ca să-I ridicăm Casă lui Dumnezeu în acest pământ sfinţit de Dumnezeu”.
Sprijin pentru Basarabia istorică
După finalizarea bisericii ortodoxe româneşti din Hagi Curda, seniorii Ligii Studenţilor fac noi proiecte pentru a continua să-i sprijine mai mult pe semenii din Basarabia istorică. „Foştii lideri ai amintitei organizaţii studenţeşti şi-au propus să se implice într-un nou proiect de construire a unei clopotniţe la Mănăstirea ˝Sfânta Treime˝ din Cahul, aşezământ monahal aflat sub jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei”, ne-a spus Dinu Gându, directorul Casei de Cultură a Studenţilor din Galaţi.
Pentru ridicarea primei biserici din Hagi Curda, fondurile s-au obţinut prin implicarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, care a susţinut acest aşezământ bisericesc cu 75-80 la sută din cheltuieli, ne-a spus interlocutorul.
„Pentru că sărăcia este foarte mare, pentru că vremurile nu sunt tocmai prielnice, la acest proiect s-au adăugat şi doi români, între aceştia domnul Nicoale Popa, un gălăţean care trăieşte de 32 de ani în America, secretar general al Consiliului Mondial Român din SUA. Sprijinul acestui român pentru românii din Hagi Curda este de peste 50.000 de dolari, motiv pentru care îi mulţumim şi îl invităm să ne rămână alături”.
Cât priveşte noul proiect, anume tabăra de voluntariat de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Cahul, el se va derula în aceste zile şi se doreşte a fi un sprijin pentru călugării care se nevoiesc la amintita mănăstire, unde slujesc părintele Nicolae Asargiu, stareţul mănăstirii, şi părintele Anadol, care a slujit şi pentru românii din Hagi Curda „şi care, în urmă cu şase ani, a fost expluzat din Ucraina pe motiv că slujeşte în limba română”, ne spune Dinu Gându.
Mănăstirea din Cahul nu este încă racodată la curent, dar s-a făcut un prim pas. Din donaţia aceluiaşi gălăţean generos s-a achiziţionat un generator de curent, urmând ca în perioada următoare să se facă şi alte demersuri.
