Castelul Pelişor a fost construit în perioada 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori. „Casa de vis“, ce îmbină elemente germane cu unele româneşti, ilustrează gusturile Reginei Maria şi crezul acesteia în materie de frumos. De altfel, întreg Pelişorul păstrează amintirea pregnantă a celei care avea să devină regina tuturor românilor, fiind şi locul în care Regina Maria a trecut în eternitate.
Ansamblu impresionant
În 2013 s-au împlinit 110 ani de la inaugurarea castelului Pelişor, reşedinţă princiară şi regală, şi 20 de ani de când şi-a deschis porţile pentru publicul larg, devenind muzeu, singurul în stilul Art Nouveau din România.
Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899 şi 1902, din dorinţa Regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman (1855-1929), şi a fost inaugurat pe 24 mai 1903. Castelul este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleş: reşedinţa de vară a Casei Regale, adică Peleşul, Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor, Casa Grădinii, iar mai târziu, Pelişorul.
La sărbătoarea inaugurării au fost prezenţi, alături de monarhi şi principii mostenitori, arhimandritul Nifon, ofiţeri superiori ai armatei române, personalităţi din lumea politică şi culturală, dar şi numeroşi localnici.
Căsuţa din copaci a Reginei Maria, “predecesoarea” Pelişorului
Încă dinainte de construcţia Pelişorului, în 1897, viitoarea regină Maria a construit în apropierea Peleşului o căsuţă în copaci, unul din visele copilăriei sale. Însuşi regele Carol I aprecia în mod deosebit această casă de basm a principesei, care, din nefericire, la puţină vreme după război, a fost doborâtă de o furtună puternică. „Iar eu, nemaifiind tânăra şi zvăpăiata prinţesă a cărei educare o luase în mână Unchiul, nu l-am clădit a doua oară. Tout passe… ”, a scris despre sfârşitul căsuţei suverana României.
Decorarea Pelişorului
În schimb, Maria dă frâu liber gusturilor sale în materie de frumos în decorarea Castelului Pelişor, care dezvăluie, prin obiectele şi stilul ales personalitatea romantică, misterioasă, îndrăzneaţă, promotoare a unei arte noi şi insolite a reginei Maria. Stilul ales de ea pentru această „casă de vis” este „Arta 1900”. Principesa moştenitoare Maria (viitoarea regină) le-a comandat arhitectului Liman şi decoratorului vienez, Berhard Ludwig interioare luminoase, primitoare, decorate după gustul său, cu elemente de stil bizantin, motive celtice şi româneşti.
Arhitectul şef al castelului Pelişor, Karel Liman, respectă cerinţele comanditarului pentru arhitectura exterioară, cu elemente germane „Fachwerk“, dar adaugă şi elemente româneşti, ce dau clădirii o notă veselă: cele două turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, aidoma turlelor de biserici din Bucovina. De asemenea, Karel Liman a folosit, alături de elemente art-nouveau, elemente româneşti: ocniţe specifice Văii Prahovei, divizarea spaţiului prin folosirea elementelor brâncoveneşti, amplificarea functionalităţii prin compartimentarea spaţiului în plan orizontal.
Ca şi Palatul Cotroceni, Pelişorul va cunoaşte mai multe etape ale decoraţiei interioare, concepută de Maria în diverse perioade, 1902-1903 şi 1925-1928, şi ilustra crezul ei în materie de frumos. În testamentul moral adresat „Ţării şi Poporului român“, Regina mărturisea: „Dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplătită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez“.
Ciulinii, emblema Scoţiei Decoraţia interioară, frumoasă şi cu stil
Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş, cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă princiară. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar, iar Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decoraţi cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul său natal.
Holul de onoare este rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeşte luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900. În schimb, Biroul Regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenaşterii germane, se detaşează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor. Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spaţiu placat cu marmură de Ruschiţa, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfiinţată de rege), după planurile şi desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decoraţie antrelacul de inspiraţie celtică şi elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900.
Biroul Reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul şi crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decoraţie.
Sursa: adevarul.ro
CITEŞTE ISTORIA ALTFEL: Patriarhul Justinian Marina - „omul” lui Dej sau salvatorul bisericii?
