* Anton Cincu şi-a dorit ca această clădire să provoace privitorului impresia de "nemaivăzut"
Oricâte clădiri de istorice ai vedea nu poţi să nu rămâi uimit atunci când observi pentru prima oară clădirea Muzeului Mixt Tecuci. Cunoscut şi sub numele de Casa "Teodor Cincu", imobilul poate fi considerat un adevărat palat, fiind numit cândva, pe bună dreptate, "perla Moldovei‘‘. Fiecare detaliu de pe faţadă şi din interior trădează gustul pentru fast al primului proprietar, Anton Cincu. De altfel, dorinţa celebrului tecucean a fost de a realiza ceva cu totul deosebit, care să provoace privitorului impresia de „jamais vu”, de "nemaiăzut".
Neoclasicism tecucean
Clădirea care găzduieşte în prezent instituţia de cultură a fost proiectată şi construită în ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, sub îndrumarea unui arhitect de origine italiană al cărui nume a rămas, oficial, necunoscut. După unele surse, numele arhitectului ar fi fost totuşi Culluri. Materialele de construcţie de cea mai bună calitate au fost aduse tot din Italia, iar meşterii care au ridicat superba clădire erau tot străini.
"Însemnătatea sa istorică derivă atât din vechimea pe care o are, cât şi din faptul că a aparţinut unei familii de boieri moldoveni remarcabilă prin ideile sale progresiste. Prima sursă documentară care face referiri la această clădire o reprezintă testamentul proprietarului Anton Cincu, întocmit în iulie 1894. Importanţa din punct de vedere arhitectonic este dată de stilul construcţiei, cu evidentă inspiraţie din arhitectura neoclasică, având o serie de adaptări şi particularităţi specifice, care se regăsesc şi la alte câteva construcţii similare din oraş şi din zonele învecinate" a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.
Plănuirea războiului
Interiorul Casei "Theodor Cincu" aminteşte de saloanele încăpătoare ale caselor boiereşti, bine iluminate pe cale naturală, cu uşi masive de înălţime mare. Rolul uşilor este atât unul estetic, cât şi unul practic, permiţând comunicarea uşoară între încăperi. În opinia lui Marius Mitrof, interiorul dezvăluie gustul pentru pitoresc şi senzualitate al lui Anton Cincu. "Cea mai fastuoasă dintre toate încăperile edificiului rămâne "Salonul muzelor". În această clădire ar fi fost găzduit Principele Ferdinand unde, împreună cu delegaţia franceză condusă de generalul Berthelot şi cu generalul Eremia Grigorescu, ar fi luat decizia atacului de la Mărăşeşti", a adăugat specialistul citat.
Două secole de istorie
Istoria familiei Cincu se întoarce în timp cu două secole. Donaţia sediului pentru muzeul din Tecuci şi donaţia pentru spitalul din Tecuci sunt cele mai importante moşteniri lăsate de această celebră familie oraşului. Tudoran Cincu este cel care pune bazele familiei Cincu în oraşul Tecuci, însă este greu de stabilit cu precizie de unde provine această familie. Potrivit lui Marius Mitrof, numele lui Tudoran Cincu este absent din „lista de toţi boierii şi fiii di boieri aflători în cuprinsul acestui ţinut Tecuci”, document, identificat de istoricul I.T. Sion în dosarele Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale, în care se regăsesc toţi boierii cu dregătorii din târgul Tecuciului şi ai Nicoreştiului.
Tudoran Cincu se implică, alături de membrii Casei Obştei, în acţiunea de răscumpărare a târgului Tecuci de sub stăpânirea Mănăstirii „Sf. Samuel” din Focşani. Astfel, în anul 1839, Tudoran Cincu „dumnealui slugerul au plătit lei 1.700 pentru două sute de stânjeni di loc, măsuraţi impregiur”. Pe o parte a acestui loc răscumpărat se va construi Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1852). Aceleaşi servicii onorabile pentru târg le aduce şi soţia sa, Smaranda.
Ar fi putut fi un centru de studiere a civilizaţiei dace
Anton Cincu a lăsat prin testament impresionanta sumă de 200.000 lei pentru a se înălţa un local nou pentru spital. Acelaşi filantrop a mai cedat acestei instituţii, pentru a se putea întreţine, şi două moşii: Capoteasca, ce aparţine de satul Gulianca, azi în judeţul Brăila, şi moşia Micleasca. Fiul său, Teodor Cincu, a oferit terenul de pe malul Bârladului pentru construcţie şi o sumă substanţială cu scopul de a desăvârşi opera părintelui său.
Odată problema spitalului rezolvată, s-a pus problema înfiinţării unui muzeu. Ideea unei astfel de instituţii de cultură "s-a născut mai ales prin descoperirea în acest ţinut a multor vestigii antice, precum şi a altor rămăşiţe cu mult mai vechi, datând de la sfârşitul epocii de piatră” afirma Constantin Solomon în broşura "Un muzeu regional la Tecuci", apărută în anul 1932. Clădirea Muzeului Mixt Tecuci a fost donată de Teodor Cincu la 16 iulie 1934. Patrimoniul instituţiei s-a dezvoltat constant în timp, ajungând să cuprindă vestigii din Neolitic şi Epoca Bronzului până la perioada Piroboridavei (cetate a dacilor liberi - n.r.). În 1977, comuniştii au intenţionat să facă aici un centru naţional de studiere a civilizaţiei dace. Totul a rămas însă doar la stadiul de intenţie.
