* Corneliu Stoica - "Monumente de for public din municipiul Galaţi"
Cunoscut ca poet, critic şi istoric de artă, publicist şi pedagog, autor al unor lucrări de referinţă pentru cultura gălăţeană şi nu numai („Artişti plastici de la Dunărea de Jos”, „Monumente religioase din municipiul Galaţi”, „Identităţi artistice”, „Pictorul Nicolae Mantu”, „Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi”, „Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni”, „Acorduri cromatice la Dunăre”, „Popasuri ale privirii”, albumele de artă consacrate pictorilor Teodor Vişan, Nicolae Einhorn, Mihai Gavrilov, Ioniţă Benea ş. a.), Corneliu Stoica a publicat recent, la editura „Axis Libri”, o nouă carte, „Monumente de for public din municipiul Galaţi”, o veritabilă monografie a zestrei Galaţiului în domeniul artei monumentale şi a monumentelor de cinstire a eroilor.
Volumul, apărut în excelente condiţii grafice, conţine 252 de pagini (152 pagini text + 100 pagini cu imagini color). Materia epică este organizată în trei capitole: „Monumente şi lucrări de artă monumentală”, „Plăci comemorative” şi „Monumente dispărute”. În primul capitol, articolele privesc monumentele dedicate unor personalităţi politice şi de stat care au marcat istoria acestui popor şi care au avut legături cu Galaţiul (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Ion C. Brătianu, Alexandru Ioan Cuza, Lascăr Catargiu, Constantin Ressu, V. A. Urechia), literare (Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Vasile Alecsandri), medicale (generalul dr. Carol Davila, dr. Aristide Serfioti, dr. Alexandru Carnabel), ştiinţifice (Anghel Saligny, Vintilă Dongoroz), muzicale (George Enescu, Nae Leonard), didactice (Nicolae Longinescu, Ion Cetăţianu) sau îi cinstesc pe Sfinţii Francisc şi Anton de Padova. Sunt prezentate prin comentarii substanţiale lucrările din cele şase ediţii ale Taberei de sculptură în metal, cele realizate în lemn de stejar din curtea Inspectoratului Şcolar Judeţean, coloanele monumentale „Progresul” şi „Avântul” (Ţiglina I), altorelieful de pe frontonul Teatrului Dramatic, fântânile arteziene „Păpădia”, „Valurile Dunării” şi cea din Grădina Publică, ansamblurile de lucrări decorative din Ţiglina I, Troiţa „Sfânta Sofia”, Elicea navală (un simbol care semnifică perioada de vârf a industriei gălăţene în construcţia de nave), compoziţia statuară „Femeia pe valuri”, basorelieful „Sportul”, precum şi o serie de alte lucrări de artă monumentală (grupul statuar „Lupoaica”, frescele lui Sabin Bălaşa de la Facultatea de Inginerie, decoraţia murală „Arta cinematografică” de pe frontonul fostului cinematograf Ţiglina etc.).
Consistente articole sunt consacrate monumentelor legate de importante evenimente din istoria naţională şi locală: Monumentul comemorativ 1907, Monumentul comemorativ în amintirea luptătorilor căzuţi la 13 Iunie 1916, Mausoleul Eroilor Neamului, Monumentul Eroilor CFR, Monumentul şi Cimitirul Eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial (1941-1945), Monumentul dedicat căpitanului-erou Napoleon Popescu, Monumentul Eroilor Contemporani (căzuţi în Afganistan), Monumentul foştilor deţinuţi politici anticomunişti, Monumentul Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989.
Modalitatea de abordare folosită de Corneliu Stoica este cea monografică, în sensul că autorul oferă informaţii bogate în legătură cu ridicarea acestor monumente, cu biografia personalităţilor pe care le reprezintă şi locul lor în istoria, ştiinţa, arta şi cultura naţională sau locală. Este reliefat efortul unor primari ai oraşului, al unor comitete de iniţiativă, precum şi al comunităţii gălăţene în strângerea fondurilor necesare. Remarcăm şi bogăţia informaţiilor cuprinse în fişele biografice ale autorilor acestor monumente, precum şi pertinenţa cu care sunt făcute comentariile operelor de artă plastică.
Capitolul II, "Plăci comemorative", reprezintă mărturia cea mai grăitoare asupra felului cum au cinstit gălăţenii de-a lungul timpului memoria unor personalităţi ale vieţii politice, economice, administrative, social-culturale, ştiinţifice şi artistice, amintind locuitorilor de locurile şi casele în care au trăit (Al. I. Cuza şi mama sa, Sultana Cuza, Costache Negri, Athanasie Patelarie, pictorul Nicolae Mantu, preotul Igor Jechiu, primarul Emil Codreanu, medicul şi scriitorul Crişan V. Muşeţeanu, poetul revoluţionar Hristo Botev, criticul şi istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu). Alte plăci comemorative se referă la instituţii (Şcoala Domnească, Colegiul Naţional „Costache Negri”, Comisia Europeană a Dunării).
Valoarea istorică şi documentară a cărţii este sporită prin cuprinderea capitolului „Monumente dispărute”, prilej pentru cititorii mai tineri să afle în ce împrejurări au fost demolate unele monumente: Monumentul Eroilor de la Costangalia, Monumentul Apărătorilor Oraşului (cunoscut şi ca Monumentul Marinarilor), Bustul primarului Alexandru D. Moruzzi, Bustul lui Spiru Plăcintaru, Bustul lui I. C. Frimu, Bustul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Grupul statuar „Pacea”.
Cartea se încheie cu o consistentă bibliografie, o fişă biobibliografică a autorului şi rezumate în limbile franceză şi engleză. Imaginile color care urmează, realizate de Ilie Stan şi Corneliu Stoica, sunt expresive şi completează în chip fericit conţinutul monografiei.
Utilă gălăţenilor de toate vârstele, dar mai ales cadrelor didactice, elevilor, studenţilor, cartea lui Corneliu Stoica este un instrument preţios de cunoaştere a monumentelor şi lucrărilor de artă monumentală din Cetatea Dunăreană, a unor locuri cu valoare istorică, dar şi un îndemn de a le proteja şi respecta. Este în acelaşi timp un îndemn adresat autorităţilor locale nu numai pentru a le întreţine, dar şi pentru a le spori numărul, fiindcă sunt atâtea personalităţi a căror memorie merită celebrată, materializată în busturi, statui şi în alte tipuri de lucrări.
* Cartea poate fi achiziţionată de la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” Galaţi, str. Domnească nr. 22.
