(evaziune sentimentală)
Te mai rog numai o dată,
doamnă de spatie,
şi apoi răstorn paharul
cu otrăvărie!
Nu ai vrut să bei, frumoaso,
nici o picătură,
ca să vezi cum se ridică
inima la gură!
Numai eu băui prosteşte
şi crezui că poate
vii să terminăm paharul
cu singurătate!
Te mai strig numai o dată,
doamnă belalie,
şi apoi ascut securea
dinspre lăcomie!
Şi îţi tai cărarea, timpul,
pofta de plecare
şi îţi dau să bei cucută
şi număuitare!
Eu mai beau numai o dată
din otrăvărie
şi apoi îţi fur din viaţă,
doamnă de spatie!