La noua biserică din Galaţi închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni, unde slujeşte părintele paroh Costel Toma, am văzut, deunăzi, poate cea mai frumoasă catapeteasmă a unei biserici noi. Este o bijuterie dăltuită în durabilul lemn de stejar, realizată de soţii Grigorie şi Alina Tămălăşcan din Târgu Neamţ.
Ca orice element architectural de acest fel, catapeteasma împodobeşte fiecare biserică ortodoxă, îndeplinind o funcţie pedagogică, aceea de a cheama credinciosul venit la Liturghie - în Casa Domnului - la continua călătorie din lumea aceasta către Cerul lui Dumnezeu.
I se mai spune tâmplă sau iconostas şi este specifică doar bisericilor ortodoxe. În timp, catapeteasma a fost realizată din lemn, metal, din piatră sau marmură.
De 30 de ani dăltuiesc în stejar
Tâmpla Bisericii “Sfiţii Martiri Brâncoveni” din Galaţi este realizată din lemn de stajar şi sculptorii ne-au mărturisit că preferă acest material pentru că este rezistent.
“Lemnul de tei este mai uşor de modelat, însă, fiind lemn de esenţă moale, se degradează mai repede, ne-a spus domnul Grigore Tămălăşcan. Stejarul este mai greu de modelat, dar, odată lucrul făcut, devine mai durabil, poate trăi până la trei sute de ani”.
Doamna Alina Tămălăşcan ne-a istorisit că arta modelării lemnului este moştenire de familie şi că atât dânsa, cât şi soţul au învăţat meşteşugul de la părinţi; soţii Tămălăşcan nu realizează orice sculptură, ci cea specifică bisericii. Împreună, de 30 de ani, descifrează tainele modelării lemnului de stejar, dăltuind stejarul nu la întâmplare, ci după erminia bizantină.
“Catapeteasma de la Biserica Sfinţii Martiri Brâncoveni este în stil brâncovenesc, ne-a spus doamna Alina. Când facem astfel de lucrări închinate lui Dumnezeu, ascultăm şi părerea preotului, dar avem în vedere şi stilul arhitectural al sfântului locaş...”
“Văl” între altar şi naos
Catapeteasma - cuvântul vine din greacă şi înseamnă văl, perdea - în bisericile ortodoxe desparte altarul de naos, marcând astfel deosebirea dintre slujitorii de la Altar, săvârşitorii Sfintelor Taine, şi creştinii de rând, biserica vie.
Acest “văl” sculptat în lemn - sfinţit şi sfinţitor - nu este decorat la întâmplare; este brodat cu diferite semne pe colonete, în jurul medalioanelor şi panourilor care încadrează icoanele. Uşile împărăteşti, dar şi cele laterale (diaconeşti) de la Biserica “Sfinţii Martiri Brâncoveni” sunt deosebite şi ele demonstrează măiestria celor doi sculptori.
Catapeteasma are încrustată, cu o fineţe aparte, o întreagă datelărie din care nu lipsesc semnul crucii, al strugurelui, al Crinului, al florii soarelui, toate simbolurile introducându-ne într-o lume a începutului mântuirii omeneşti, dar şi pe drumul vieţii viitoare.
De regulă, iconostasul este decupat, după reguli bine stabilite de erminiile noastre bizantine, având încadrate trei sau patru rânduri de icoane.
Fiecare icoană de pe catapeteasmă are rostul ei şi rolul ei şi întreg ansamblu are darul de a uni cerul cu pământul, de a deschide rugătorului o Poartă către cerul lui Dumnezeu.
Catapeteasma în forma actuală a apărut prin veacul al XV-lea şi de prin secolul al XVI-lea începe să fie decorată cu sculpturi de lemn, stil baroc, excesiv de încărcat pe arhiotravele ce despart şirurile de icoane; la fel pe colonete şi în jurul medalionaelor şi panourilor care încadrează icoanele.
Iconostasul are, de regulă trei rânduri de icoane, uneori patru. Are trei uşi, cea din centrul fiind uşa împărătească pe care sunt aduse în timpul Sfintei Liturghii (la Vohodul mare) Sfintele Daruri de la proscomidiar la Sfântul Altar; arhiereul (sau preotul) la acest moment Îl aduce pe braţele sale pe Împăratul Cerului şi al pământului şi Îl aşează pe Sfânta Masă sfinţită, Altarul.
Pe uşile împărăteşti intră doar liturghisitorii - Arhiereul sau preotul - adică persoanele sfinţite prin hirotonie. Uşile centrale s-au numit uşi împărăteşti şi pentru că în vechime pe ele putea intra numai împăratul. Uşile laterale sunt uşi îngereşti sau diaconeşti.
Catapeteasma are rol pedagogic, reprezentările iconografice exercitând o anumită influenţă asupra sufletelor credincioşilor.
E nevoie de donatori pentru icoane
Ca să devină Poartă către Cerul lui Dumnezeu, catapeteasma noii Biserici „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Galaţi trebuie să fie completată de icoane. Nu la întâmplare, ci aşezate după un program iconografic clar.
Astfel, în registrul de sus sunt reprezentate icoanele cu cei doisprezece Prorocii ai Vechiului Testament, apoi cei doisprezece Apostoli, alte douăsprezece icoane praznicale cu scene din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos, plus icoanele împărăteşti.
Creştinii care doresc să susţină financiar realizarea icoanelor pot lua legătura cu părintele paroh Costel Toma de la amintita parohie gălăţeană.
