Instituţiile de cultură, la sfat în Celic Dere

Instituţiile de cultură, la sfat în Celic Dere
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Am regăsit şi anul acesta intactă căsuţa cu pridvor (Centrul de Cercetare Pre- şi Protoistorică) din  mijlocul pădurii de la Celic Dere (judeţul Tulcea), umbrită de viţă-de-vie,  împrejmuită de găvane cu muşcate vesele. Locul foarte frumos, cald şi primitor a devenit de cinci ani capitala acuarelei.

În jur de 50 artiştii plastici din toată ţara s-au perindat pe-aici pentru a cuprinde sufletul Dobrogei în culoare transparentă şi cristalină. Pretextul venirii lor s-a numit Simpozionul de Acuarelă, organizat de Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi şi de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.

Cum acuarela s-a lăfăit destul prin lucrări tipărite în cataloage şi expuse pe simeze şi cum în artă nu e bine să încremeneşti într-o singură formă, începând cu ediţia de anul acesta Simpozionul de Artă Plastică de la Celic Dere a căpătat noi perspective şi valenţe.   

Cafea şi planuri de viitor

Pridvorul destul de larg al căsuţei a devenit joi, 3 septembrie, neîncăpător. În aromă şi abur de cafea, reprezentanţi ai tuturor instituţiilor de cultură din Galaţi, alături de cei zece artişti plastici tulceni şi gălăţeni, au ţinut sfat întru înfrăţirea artelor.

„Muzeul de Artă Vizuală  are experienţă în domeniul interferenţei artelor, prin spectacolele pe care le-am găzduit în sălile expoziţionale sau prin lansări de carte. Cu aceste ocazii s-a demonstrat că arta vizuală poate însuma şi forme de exprimare din diverse domenii artistice. Aşa s-a născut ideea ca Simpozionul de la Celic Dere să aibă o nouă temă, cea a «Confluenţei artelor»”, a precizat în deschidere directorul Dan Basarab Nanu.

Organizatorul taberei de creaţie, plasticianul şi muzeograful Gheorghe Andreescu a ţinut să puncteze că, sub semnul acuarelei, Simpozionul a căpătat de la an la an faimă în toată ţara, Celic Dere-ul devenind o replică peste timp a Balcicului de odinioară.

„E de bun augur această lărgire a graniţelor Simpozionului prin interferenţa artelor, aşa se vor putea realiza lucruri remarcabile şi vom putea atrage mai mulţi artişti din toate domeniile”, a mai spus Gheorghe Andreescu.

Florin Topoleanu – gazda şi directorul Institutului Eco-Muzeal din Tulcea  le-a propus oaspeţilor să profite de monumentele istorice şi şantierele arheologice numeroase pe care le deţine judeţul dobrogean: „Astfel, prin spectacol, vom reuşi să promovăm arheologia – o ramură mai puţin cunoscută. În acelaşi timp, valoarea monumentelor ar spori valoarea spectacolului  organizat în aceste spaţii neconvenţionale” e de părere Florin Topoleanu.

Stelian Stancu, directorul Teatrului de Păpuşi „Gulliver”, a precizat că instituţia pe care o conduce a intrat deja într-un proiect iniţiat de Ministerul Culturii, prin care se încearcă valorificarea spaţiilor muzeelor prin diverse spectacole: „Îi felicit pe organizatorii «Confluenţelor artelor» pentru că se află în fruntea acestei mişcări”, a replicat directorul de la „Gulliver”.

Cei trei redactori–şefi ai celor mai cunoscute reviste de cultură din Galaţi, Theodor Parapiru – de la „Dominus”, Sterian Vicol - „Porto-Franco” şi Corneliu Antoniu  „Antares” şi-au arătat disponibilitatea să ofere spaţii largi în publicaţiile pe care le conduc pentru promovarea şi relatarea evenimentelor care se vor produce în cadrul Simpozionului de la Celic Dere.

Finanţări europene

Toată lumea a apreciat în final că la proiecte de anvergură, e necesară o finanţare pe măsură: „Azi am vrut să vedem dacă ne putem baza pe sprijinul colegilor noştri de la celelalte instituţii culturale. Dorim să începem să facem proiecte pentru a accesa diferite finanţări europene care să ne sprijine în derularea manifestărilor culturale. Văd că ideea le-a surâs tuturor, de acum trecem la treabă”, a mai spus Dan Basarab Nanu.

Mici şi portrete

Cum şi la cele mai nobile spirite, arta trece şi prin stomac, discuţiile au fost continuate la o porţie de mici fierbinţi. Atmosfera oficială s-a destrămat, s-au legat prietenii, s-au spus glume, s-au făcut planuri. Cei zece artişti plastici le-au făcut surprize actorilor şi scriitorilor. Primul a fost „încondeiat” Lică Dănilă, care a atras atenţia asupra sa nu numai prin mustaţa inconfundabilă, dar şi printr-o recitare de zile mari din versurile lui Ştefan Bănulescu - „Cântece de câmpie”.

Nu au scăpat nici Theodor Parapiru şi nici Cornel Antoniu (foto). Amândoi s-au ales cu câte un portret schiţat în cărbune pe care l-au luat ca amintire acasă.

Cei zece pictori, Jana şi Gheorghe Andreescu, Nic Cărbunaru, Sterică Bădălan şi Cornelia Burlacu (din Galaţi), Veronica şi  Traian Oancea, Viorel Poiată, Maria Pelmuş şi Adrian Pal (din Tulcea), vor rămâne până duminică în tabăra de creaţie de  la Celic, pentru a se umple de spiritul locurilor pe care să-l aştearnă apoi pe pânze sau carton.

Citit 750 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.