Cum şi-a luat poetul zilele şi nopţile, cum şi unde şi cu cine le-a mâncat fără milă, acum şi pururi…

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

(fără subtitlu)

Poetul şi-a luat zilele şi nopţile următoare într-un sac universal. Şi le-a luat pe toate. Nu l-a văzut nimeni. Poetul nu avea nici un vecin, nici măcar un clavecin. Avea doar o pasăre strigătoare, tocmai la Nichita Stănescu strigătoare, tocmai la cerul proaspăt vopsit de ochii lui Mihai Ursachi, de ochii lui Ioanid Romanescu, de ochii lui Cezar Ivănescu, de ochii mamelor noastre, de ochii iubitelor curate şi necurate…mereu proaspăt vopsit şi sfinţit de ochii dumneavoastră, cititorilor în cărţi şi în stele, cititorilor în iubire şi în viaţă şi în moarte!

Poetul a lăsat multe zile şi nopţi pe pământ, zile şi nopţi pe care şi le-a mâncat printre arbori şi păsări, printre focuri înalte, printre lacrimi de câmp şi greieri de casă, printre biblioteci şi butoaie…E-he-hei, şi-a mâncat zilele şi nopţile, dar nu şi le-a mâncat goale, le-a mâncat cu mine şi cu tine…Doamne, ce viaţă frumoasă, frumoasă, frumoasă!

Citit 400 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.