Preşedintele rus Vladimir Putin efectuează marţi şi miercuri o vizită în Turcia, unde se va întâlni cu omologii săi turc şi iranian, Recep Tayyip Erdogan şi Hassan Rouhani, a anunţat luni Kremlinul. Unul dintre punctele importante de pe agenda întâlnirilor va fi situaţia din Siria, în condiţiile în care cele trei ţări au devenit "stăpânele jocului", profitând de estomparea rolului jucat de Washington şi aliaţii acestuia.
Rusia, Turcia şi Iranul au lansat în ianuarie 2017 aşa-zisul proces de la Astana, care exclude Washingtonul şi face concurenţă negocierilor purtate în cadrul ONU, aminteşte France Presse. Procesul de la Astana a reuşit să ducă la un acord privind crearea în Siria a patru "zone de dezescaladare", care a permis o diminuare a violenţelor în anumite sectoare, dar găsirea unei soluţii a conflictului sirian trenează, în principal din cauza intereselor contradictorii ale Moscovei, Ankarei şi Teheranului.
Cele trei sunt în acest moment principalele forţe din Siria, întrucât "au fost dispuse să investească resurse militare pentru a influenţa conflictul", a explicat Sinan UIgen, preşedintele Centrului pentru economie şi politică externă Edam din Istanbul. "Mult timp forţele occidentale nu au vrut să se angajeze militar în Siria, care astfel se regăseşte divizată în diferite zone de influenţă, reflectând prezenţa militară a acestor ţări", a menţionat profesorul invitat la Carnegie Europe.
SUA, care conduc o coaliţie internaţională antijihadistă şi au susţinut unele grupări considerate moderate ale opoziţiei împotriva regimului sirian, îşi concentrează în momentul de faţă eforturile din Siria asupra combaterii Statului Islamic, sprijinindu-se pe miliţii kurde şi fără a fi implicate cu întreaga lor pondere în vederea reglementării conflictului. La 30 martie, preşedintele american Donald Trump a afirmat chiar că americanii vor pleca "foarte curând" din Siria, în contextul în care Statul Islamic este pe cale să fie învins complet.
În ce le priveşte, Moscova şi Teheranul sunt principalele susţinătoare ale regimului preşedintelui sirian Bashar Al-Assad şi l-au ajutat să recucerească peste jumătate din teritoriul sirian. Turcia afirmă, la rândul său, că a "securizat", cu ajutorul unor grupări rebele siriene, 2000 de km pătraţi în nordul Siriei, în cadrul operaţiunilor sale dintre august 2016 şi martie 2017. În ianuarie a lansat o nouă ofensivă împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), miliţie kurdă aliată a Washingtonului în lupta împotriva SI, dar considerată teroristă de Ankara. Astfel, 18 martie a "căzut" bastionul kurd Afrin.
Nu în ultimul rând, mai mulţi experţi evocă dorinţa Rusiei şi Iranului de a profita de tensiunile tot mai mari dintre Turcia şi SUA, generate mai ales de susţinerea americanilor pentru YPG.
