Majoritatea finlandezilor nu ar dori ca ţara lor să adere la NATO, chiar şi după o recomandare prezidenţială pentru a susţine o astfel de acţiune, arată un sondaj de opinie comandat de agenţia de ştiri Lannen Media. Potrivit sondajului, o cerere de aderare la NATO ar obţine un sprijin de 35 la sută, dacă ar fi susţinută public de preşedinte. Jumătate din populaţie se opune. Susţinătorii finlandezi ai unei aderări la NATO au declarat anterior că sprijinul pentru intrarea în Alianţă va fi substanţial mai mare dacă preşedintele o va sprijini. Dintre partidele politice finlandeze, doar Coaliţia Naţională (conservatoare) a inclus aderarea la NATO în obiectivele programului său. În ultimele sondaje, susţinerea aderării la NATO a fost de aproximativ 20 la sută, fără ca sprijinul prezidenţial să fie oferit ca opţiune.
Actuala coaliţie guvernamentală, aflată la putere din 2015, menţionează aderarea la NATO ca o opţiune, dar nu vede niciun motiv pentru a o obţine acum. Finlanda are un "statut îmbunătăţit de partener" cu NATO, dar care nu oferă garanţii de securitate. Finlanda şi-a intensificat cooperarea în domeniul apărării cu Suedia, însă acordul de apărare recent semnat cu Stockholm nu constituie o alianţă.
Rusia a avertizat recent că aderarea Finlandei sau a Suediei la NATO ar provoca "contramăsuri". În zona bazinului baltic, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania, dar şi Polonia, Germania şi Danemarca sunt membre ale NATO. De asemenea, Norvegia face parte din NATO.
