Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen şi-a preluat prerogativele, începând din 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului.
În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, noua Comisie Europeană va fi formată din 27 de comisari, cu tot cu preşedinta Ursula von der Leyen, şi va avea opt vicepreşedinţi, inclusiv Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, funcţie care va fi deţinută de spaniolul Josep Borrell.
Vicepreşedinţii sunt responsabili pentru priorităţile majore ale noii Comisii Europene, iar trei dintre ei - Frans Timmermans, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis - vor fi atât vicepreşedinţi responsabili pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisari. Ceilalţi patru vicepreşedinţi sunt Vera Jourova, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic şi Dubravka Šuica. Prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.
Comisia von der Leyen va trebui să mobilizeze o majoritate într-un Parlamentul European foarte divizat şi să depăşească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcanele şi pericolele pe care le implică Brexit-ului.
Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau "European Green Deal", potrivit politco.eu, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei Pe de altă parte, politici ambiţioase precum pactul ecologic european necesită o creştere cu 30 la sută a alocărilor UE pentru ajutor extern de pildă, iar ţările UE care poartă povara cea mai grea a bugetului nu sunt de acord cu noi creşteri, mai ales în contextul în care Brexit-ul va lăsa o gaură în buget care ar putea necesita alocări suplimentare doar pentru acoperirea programelor existente. Însă fără resurse financiare, multe dintre propunerile noii Comisii nu vor ajunge prea departe.
Pe lista de priorităţi imediate a Comisiei von der Leyen se mai află finalizarea listei de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G, începerea unor negocieri pentru un acord comercial cu Marea Britanie, în cazul în care Brexiul se va produce la data anunţată, conturarea unei legislaţii în domeniul inteligenţei artificiale, reglementarea relaţiilor UE – China, dar şi depăşirea dezacordului privind declanşarea negocierilor de aderare la UE ale Macedonia de Nord şi Albania.
Comisia von der Leyen va trebui să mobilizeze o majoritate într-un Parlamentul European foarte divizat şi să depăşească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcanele şi pericolele pe care le implică Brexit-ului.
