Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare (RRF) propus de Comisia Europeană este cel mai ambiţios instrument de finanţare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii patru ani, au declarat eurodeputaţii Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru, coraportori ai Parlamentului European pentru acest mecanism, în cadrul unei conferinţe de presă on-line. România va beneficia prin RRF de 30 miliarde de euro, în vederea finanţării planului naţional de relansare economică.
„Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanţare'', a explicat Siegfried Mureşan.
RRF se va axa pe şase obiective generale - tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, consolidarea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri. Europarlamentarii au evidenţiat că proiectul de raport cuprinde mai multe domenii şi politici prioritare de finanţare, extrem de importante pentru România, cum sunt infrastructura, sistemul de sănătate, educaţia, combaterea sărăciei, tranziţia spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.
Un aspect important este acela că, deşi RRF va fi activat din 2021, proiectul de raport al Parlamentului European propune ca statele europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism şi cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, care respectă criteriile stabilite în mecanism.
„Noi încercăm cumva să propunem la nivel european o abordare integrată, o abordare prin care dezvoltarea Europei nu-şi propune doar să-şi revină la momentul de dinainte de criza sanitară, ci practic să ridicăm ambiţia europeană pentru a recâştiga leadership-ul global pe care Europa trebuie să îl reobţină'', a declarat Dragoş Pîslaru. El a ţinut să remarce că, în prezent, Uniunea Europeană îşi redefineşte politica industrială, aspect care priveşte direct ţara noastră. ''România ar trebui să înţeleagă practic că noua politică industrială a UE se reconfigurează nu pe sectoare CAEN, aşa cum era înainte, ci pe ecosisteme şi asta este foarte important de înţeles'', a afirmat eurodeputatul Renew Europe.
O altă idee evidenţiată de acesta a fost posibilitatea de a putea fi susţinute investiţii în sectorul privat sau prin parteneriat între sectorul public şi cel privat, lucru firesc întrucât economia nu poate fi dezvoltată doar prin măsuri administrative sau numai prin investiţii publice.
Concluziile Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie menţionează fonduri totale de 750 miliarde de euro pentru depăşirea crizei COVID-19, din care 672,5 miliarde euro revin RRF (dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro, credite în condiţii avantajoase). Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (S&D) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), urmează să fie dezbătut şi votat în Parlamentul European. După adoptarea raportului în plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
