Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) a Parlamentului European a aprobat inițiativa "Garanției pentru copii", ce își propune să se asigure că, la nivelul UE, cei mai vulnerabili copii vor avea acces la asistență medicală, educație, îngrijire, locuințe decente și nutriție adecvată.
Parlamentul European solicită de mai mulți ani instituirea unei "garanții pentru copii", întrucât nivelurile sărăciei în rândul copiilor în Europa sunt inacceptabile, iar politicile existente sunt insuficiente. Acest lucru a creat un ciclu intergenerațional de sărăcie, care a fost exacerbat de pandemia de COVID-19, milioane de copii și familii aflându-se într-o situație socio-economică și mai precară.
"Trebuie să înțelegem că modul în care ne creștem copiii se va reflecta în viitorul UE. Dacă vom avea copii care trăiesc în condiții de excludere socială, acest lucru i-ar expune mai târziu la și mai multă sărăcie, izolare, dar predispune și la radicalizare sau forme extreme de populism. Dacă am fi egoiști astăzi cu tânăra generație, mai târziu s-ar putea și ei să se întrebe "ce a făcut Europa și democrația atunci când noi ne zbăteam în sărăcie"? Aceste cheltuieli sociale în copii trebuie privite ca o investiție în viitor", a declarat europarlamentarul Dragoș Pîslaru - raportor Renew Europe pe acest subiect și membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială a Parlamentului European, în cadrul unui briefing de presă organizat de Biroul Parlamentului European în România.
Dincolo de politică
Acesta a precizat că inițiativa "Garanției pentru copii" trebuie să fie o chestiune care să nu țină de doctrina politică. De asemenea, europarlamentarul, a precizat pentru "Viața liberă" că instituțiile europene vor veghea ca măsurile din cadrul "Garanției pentru copii" să nu devină eventuale instrumente electorale - precum ajutoarele sociale, care, în România, au fost adesea politizate - și să nu alimenteze un fel de "Sindrom Stockholm", prin care anumite categorii sociale vulnerabile să devină dependente de o anumită atitudine politică.
"Aici intervine schimbarea de paradigmă, trecerea de la abordarea de sprijin bazat pe anumite beneficii la o abordare de sprijin bazat pe servicii, mai ales la nivel de comunitate", a explicat europarlamentarul, care a arătat că susținerea tinerei generații este asemenea susținerii dezvoltării unor start-up-uri, dincolo de contextul social fiind vorba și de cel economic, cultural, al asigurării accesului la sănătate sau la servicii de educație de calitate.
Pașii următori
La nivelul UE, unu din cinci copii este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce îi poate marca pe tot restul vieții pe copii, perpetuând dezavantajele și vulnerabilitățile de la o generație la alta, potrivit UNICEF.
România este, din păcate, una dintre țările cu cea mai ridicată rată a copiilor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, unele grupuri de populație fiind mult lăsate în urmă: copii romi, copii cu dizabilități și copii care locuiesc în zonele rurale. Inițiativa "Garanției pentru copii" ar urma să beneficieze de o serie de instrumente financiare din care se pot susține investiții pentru acțiuni care sprijină acest program, precum Fondul Social European+, InvestEU sau Mecanismul de Redresare și Reziliență. De asemenea, ar urma să fie stabilită o Autoritate europeană pentru copii, care ar putea să devină o realitate până în 2023, nefiind exclus ca ea să fie găzduită de România.
Parlamentul European urmează să prezinte o rezoluție privind Garanția pentru Copii, care va veni cu propuneri pentru implementarea ambițioasă a acestei Recomandări, urmând ca ea să fie susținută la nivelul Comisiei Europene și a Consiliului. După implementare, statele membre vor fi nevoite să desemneze un coordonator național și să dezvolte măsuri de sprijin pentru copiii expuși sărăciei.
