Criza diplomatică fără precedent dintre SUA şi Franţa s-a făcut simţită pe culoarele Adunării Generale a ONU, chiar dacă preşedintele american Joe Biden părea să urmărească o calmare, prin redeschiderea frontierelor cu Europa, comenta marţi France Presse, într-o amplă sinteză.
Preşedintele american a sosit luni la New York, decis să pună accentul pe lupta împotriva epidemiei de COVID-19 şi încălzirii globale sau pe confruntarea cu China, în raport cu care - potrivit consilierilor săi - el "nu crede în noţiunea unui Război rece".
Dar mesajul său este umbrit de anunţul din 15 septembrie cu privire la un pact de securitate încheiat cu Australia şi Marea Britanie pentru a contracara China, supranumit AUKUS. Acest nou parteneriat a provocat o furtună transatlantică, pentru că s-a făcut în spatele francezilor, care au pierdut astfel un imens contract pentru submarine, comandate de Canberra.
Într-o încercare de a calma tensiunea, într-o săptămână ce va fi marcată de multiple întâlniri la New York, Casa Albă a anunţat redeschiderea frontierelor SUA pentru călătorii vaccinaţi împotriva COVID-19, o cerere recurentă a aliaţilor europeni. Deşi decizia a fost luată pe baze sanitare, soluţia găsită a fost şi rezultatul diplomaţiei, a completat un înalt responsabil american, sugerând că momentul nu a fost lipsit de legătură cu criza transatlantică. Antony Blinken a abordat, de asemenea, această problemă, dragă francezilor, în cadrul unei întâlniri de vineri cu ambasadorul Franţei la Washington, Philippe Etienne.
Londra şi Washingtonul au încercat deja în weekend să-l împace pe aliatul francez, notează AFP. "Dragostea noastră pentru Franța este neclintită", a declarat premierul britanic, Boris Johnson, în avionul care îl ducea la New York.
Dar aceste cuvinte "dulci" nu au fost de natură să calmeze iritarea şefului diplomaţiei franceze, care a calificat Londra "a cincea roată la căruţă", potrivit AFP.
Parisul nu pare uşor de împăcat. Într-un gest inedit, guvernul francez şi-a rechemat ambasadorii din SUA şi Australia pentru consultări, denunţând "o lovitură de cuţit în spate", o "minciună" şi o "ruptură majoră de încredere".
Franţa a primit luni sprijinul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al şefului Consiliului European, Charles Michel. Dacă Ursula von der Leyen a considerat "inacceptabil" modul în care a fost "tratată" Franţa, Charles Michel a denunţat "lipsa de loialitate" a SUA şi a pledat pentru consolidarea "capacităţii de acţiune" a UE pe scena internaţională.
Miniştrii de Externe ai statelor membre ale UE "şi-au exprimat în mod clar solidaritatea faţă de Franţa", precum şi "sprijinul clar", a declarat presei luni seară şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a condus discuţiile.
Parisul doreşte ca problema să cântărească în redefinirea în curs a conceptului strategic al NATO şi asupra unei forme de autonomie strategică cu care ar dori ca UE să se înzestreze.
