Disputa între Uniunea Europeană (UE) şi Varşovia privind independenţa justiţiei poloneze şi primatul dreptului UE s-a impus pe agenda summitului liderilor celor 27, care s-au reunit joi şi vineri la Bruxelles, relatează AFP.
Chiar înainte de începutul reuniunii, şeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi urma să aibă o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel, precum și cu omologii din grupul de la Vişegrad (Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia).
Şefii de stat şi de guvern trebuie să discute despre creşterea accentuată a preţurilor la energie, întârzierile anumitor ţări în vaccinarea împotriva COVID-19 şi tensiunile cu Belarusul în jurul afluxului de migranţi.
Acestui program încărcat i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul constituţional polonez - apropiat de partidul naţionalist conservator la putere - care a decretat pe 7 octombrie anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională.
O decizie denunţată de Bruxelles ca un atac fără precedent împotriva primatului dreptului european şi a competenţei Curţii de Justiţie a UE, dar şi ca pe ilustrarea ultimă a lipsei de independenţă a justiţiei poloneze faţă de guvern. Aceasta a provocat tensiuni marţi între, de o parte, Parlamentul European şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că va lua măsuri împotriva Varşoviei, şi, de cealaltă parte, premierul polonez, care a vorbit încă o dată despre supremaţia Constituţiei naţionale.
La cererea anumitor state, printre care Ţările de Jos, subiectul va fi "abordat" la reuniunea Consiliului European, dar nu va prilejui adoptarea de concluzii, spre deosebire de alte puncte de pe ordinea de zi. Anumite ţări, precum Germania, sunt adepte ale "dialogului" cu Varşovia. "Nu este vorba de a face din acest summit o confruntare (...) Nu aşteptăm o discuţie privind sancţiuni împotriva Poloniei", a spus o sursă guvernamentală la Berlin.
Mai multe capitale consideră, totuși, că este de neconceput o aprobare a planului de relansare polonez de 36 de miliarde de euro, în prezent blocat de Comisie, care cere garanţii privind independenţa sistemului judiciar al ţării. "Nu este un şantaj financiar, este răspunsul privind principii fundamentale, de prim rang, printre care se află garanţiile privind statul de drept şi independenţa justiţiei", au comentat surse diplomatice.
UE dispune de alte instrumente pentru a impune respectarea statului de drept, dar sunt dificil de pus în aplicare, şi ţările membre se opun oricărei precipitări. Eurodeputaţii fac presiuni asupra Comisiei, ameninţând cu o acţiune în justiţie pentru ca aceasta să declanşeze fără întârziere un nou mecanism care permite suspendarea plăţilor de fonduri UE către ţările în care se constată încălcări ale statului de drept care aduc atingere bugetului comunitar. O procedură care ar putea viza Polonia şi Ungaria, altă ţară criticată cu regularitate de Bruxelles. Însă statele membre preferă să aştepte un aviz al CJUE privind această reglementare, înainte de a o utiliza.
Mecanismul face în prezent obiectul unui recurs în anulare al Poloniei şi Ungariei în faţa justiţiei europene şi o decizie nu este aşteptată înainte de sfârşitul anului sau de începutul lui 2022.
