Treptat, dar sigur, femeile au ajuns să dețină cele mai importante funcții în stat în Republica Moldova. Aproape că ne-am obișnuit să auzim la știri, la radio, televiziune și diverse pe platforme ce încearcă să țină pasul cu vremurile noi: „președinta” țării, „prim-ministra” Republicii Moldova, șefa Curții Constituționale, „bașcana” Autonomiei Găgăuze – titulaturi ce păreau absolut imposibile cu numai câțiva ani în urmă… inclusiv din punct de vedere gramatical.
Tot „pe mâna femeilor” au ajuns și 41 din fotoliile de parlamentari – o cifră mai puțin spectaculoasă, dacă o comparăm cu alte legislative, dar una fără precedent pentru parlamentul moldovenesc.
Statisticile actuale par a fi cât se poate de favorabil femeilor. Ce se întâmplă în spatele cortinei și cât de reală este însă puterea pe care o dețin astăzi femeile în Moldova? Câte din aceste „premiere” reprezintă niște schimbări reale și câte nu sunt decât niște aparențe, făcute de dragul banilor europeni – am încercat să aflăm stând de vorbă cu experți, lideri de opinie și reprezentanți ai fostei și actualei puteri, care au promovat activ și continuă să promoveze agenda „feminină” la Chișinău.
Femeile – 41% din deputații Parlamentului Moldovei. O schimbare de mentalitate sau doar o constrângere legislativă?
De-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „lăudat” cu femei în funcții cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finanțe, Protecție Socială, Justiție), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar și cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numită Zinaida Greceanîi. În majoritatea cazurilor, susțin analiștii, a fost vorba de „numiri de vitrină”, făcute de guvernarea comunistă, în timp ce adevărata putere era concentrată în mâinile liderului PCRM, Voronin Voronin.
Au existat și partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reușit să se afirme ca forțe politice în deplinul sens al cuvântului și să ajungă de sine stătător în Parlament sau la guvernare.
Schimbările au început să fie vizibile în R. Moldova în ultimii 10-12 ani, când mai multe programe au avut ca obiectiv sporirea implicării femeilor în procesele decizionale, afirmă Liliana Palihovici, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE pe probleme de gen. Citește articolul integral AICI
