Înaltul reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a avertizat joi că blocului comunitar ''îi lipsesc capacităţile critice'' de apărare şi a pledat pentru cheltuieli militare comune ale statelor membre şi o mai mare cooperare cu industria de resort pentru a le putea acoperi, cerând totodată să se menţină sprijinul pentru Ucraina, transmite EFE.
Borrell, care conduce AEA, a subliniat că statele membre trebuie "să coopereze mai mult" între ele, trebuie "să continue să sprijine Ucraina" pentru ca această ţară să se apere de Rusia şi trebuie "să continue să facă faţă nevoilor actuale şi să înceapă să pregătească viitorul" securităţii comunitare.
Şeful diplomaţiei europene a menţionat că, potrivit ultimului raport al AEA, cheltuielile totale europene în domeniul apărării au atins un nou maxim în 2021, în valoare de 214 miliarde de euro (depăşindu-se pentru prima dată pragul de 200 miliarde de euro - n.r.), ceea ce presupune o creştere de 6 la sută faţă de 2020 şi reprezintă al şaptelea an consecutiv de creştere.
Potrivit AEA, statele membre investesc mai mult ca oricând în achiziţionarea de echipamente de apărare, dar şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16 la sută comparativ cu anul 2020, atingând suma-record de 52 miliarde de euro.
Însă estimarea agenţiei, potrivit căreia cheltuielile vor continua să crească, până la o sumă suplimentară de 70 miliarde de euro în 2025, va reprezenta "o provocare", conform declaraţiilor lui Borrell, dat fiind că, în numai trei ani, ţările europene vor trebui să cheltuiască aceşti bani într-o manieră "coordonată", pentru a atinge eficienţa dorită.
Borrell a avertizat că, în mare măsură, statele membre îşi pun în aplicare planurile la nivel naţional şi că doar 18 la sută dintre toate investiţiile în programe de apărare sunt realizate în colaborare cu alte ţări din UE, departe de obiectivul de 35 la sută stabilit de Bruxelles.
Şeful diplomaţiei europene a atras atenţia că, după Războiul Rece, europenii și-au "redus forţele la armate de mici dimensiuni, fără coordonare", dar a insistat că obiectivul nu este acela de a încerca să se creeze "o armată europeană", ci de a integra mai bine forţele armate ale fiecărui stat membru şi a evita fragmentarea.
Borrell a amintit că există deja instrumente de care pot profita statele membre pentru a realiza achiziţii comune, cum este cazul sumei de 500 milioane de euro din bugetul comunitar până în 2024, pe care Comisia Europeană a propus-o în iulie pentru a reface stocurile de armament, afectate de sprijinul acordat Ucrainei. Borrell a atras totodată atenţia că "ne confruntăm cu adevărate ameninţări" şi că actualul conflict din Ucraina este "un război deschis la scară mare", nu doar o simplă ameninţare hibridă sau cibernetică pentru care UE s-a tot pregătit în ultimii ani.
Raportul, realizat pe baza datelor puse la dispoziţie în mod voluntar de Ministerele Apărării din ţările membre ale UE, concluzionează totodată că bugetul militar total a reprezentat 2,9 la sută din cheltuielile publice totale.
Din cele 52 miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în apărare, 82 la sută (43 de miliarde de euro) au fost destinate achiziţionării de echipamente şi 18 la sută (9 miliarde de euro), cercetării şi dezvoltării. În 2021, cheltuielile cu cercetarea şi tehnologia apărării au crescut la 3,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un spor de 41 la sută, comparativ cu anul 2020, şi un nou maxim înregistrat.
