Preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a afirmat marţi că va promova înfiinţarea unei unităţi militare specializate în drone, criticând răspunsul armatei la incursiunea de luni peste frontiera comună a cinci drone nord-coreene, prima începând din 2017, transmit Reuters și Agerpres.
Armata sud-coreeană a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi elicoptere de atac, în încercarea de a doborî dronele. Incidentul a readus în discuţie problema apărării antiaeriene a Coreei de Sud, într-un moment în care aceasta încearcă să limiteze amenințarea nucleară şi cu rachete din partea Phenianului.
Armata a tras focuri de avertisment şi circa 100 de cartuşe dintr-un elicopter echipat cu o mitralieră, dar nu a reuşit să doboare niciuna din drone, în timp ce acestea au survolat câteva oraşe sud-coreene, inclusiv capitala Seul, pentru aproximativ cinci ore.
"Incidentul a arătat o lipsă substanțială de pregătire şi antrenament a armatei noastre în ultimii câţiva ani şi a confirmat în mod clar necesitatea de intensificare a acestora", a spus Yoon, într-o reuniune a cabinetului. El a dat vina pentru lipsa de pregătire pe politica "periculoasă" a predecesorului său, care s-a bazat pe "bunele intenţii" ale Phenianului şi pe un pact militar inter-coreean din 2018, care interzice activităţile ostile în zonele de frontieră.
"Plănuim să înfiinţăm o unitate de drone de monitorizare şi recunoaştere a instalaţiilor militare majore nord-coreene şi vom accelera planul cât mai mult posibil", a anunțat Suk-yeol, promiţând să întărească cu drone "invizibile" de ultimă generaţie capabilitatea de supraveghere şi recunoaştere.
Armata a prezentat scuze pentru eşecul de a doborî dronele nord-coreene, despre care a spus că erau prea mici pentru a fi uşor de interceptat, măsurând circa 3 metri. Armata a mai explicat că nu le-a putut ataca agresiv din cauza temerilor legate de siguranţa civililor şi s-a angajat să îmbunătăţească capabilităţile anti-drone.
Incidentul de luni a fost cea mai recentă intruziune în spaţiul aerian sud-coreean a Coreei de Nord, cele două ţări rămânând, din punct de vedere tehnic, în război, după ce conflictul din 1950-1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace.
