Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia, a declarat pentru prima oară, marţi, ministrul ei de Externe, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a exclus unda verde a Ankarei pentru candidatura suedeză, informează France Presse şi Reuters.
Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne "prima opţiune", dar "în mod evident, trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe", a afirmat şeful diplomaţiei, Pekka Haavisto, la televiziunea publică YLE, judecând însă că este "prea devreme pentru a lua o poziţie".
Printre altele, Haavisto a spus că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia, cu privire la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO. "Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (...) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii", a declarat el pentru Reuters, într-un interviu telefonic. "Cred că va fi o pauză de câteva săptămâni", a adăugat el.
Preşedintele Turciei a spus luni că Suedia nu ar trebui să se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după un protest lângă Ambasada Turciei din Stockholm în weekend, inclusiv arderea unei copii a Coranului. Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei manifestaţii autorizate de poliţie, sâmbătă, lângă Ambasada Turciei la Stockholm, a stârnit proteste puternice din partea Ankarei şi în lumea musulmană. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, luni, că Suedia nu mai poate conta pe "sprijinul" Ankarei după acest incident, care se adaugă altuia, provocat de un video cu militanţi prokurzi, la mijlocul lunii ianuarie.
Aceste proteste sunt un "obstacol" pentru candidaturile la NATO şi "manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei", a deplâns marţi Haavisto. "Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru unda verde a Turciei), care cu siguranţă va dura până la alegerile din Turcia, de la mijlocul lunii mai", a mai spus el.
Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a arătat în ultimele luni că nu are obiecţii majore faţă de intrarea Finlandei în NATO.
În acest context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat luni atitudinea preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă că va bloca aderarea la NATO a Suediei. "Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun preţios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte inadecvate nu sunt automat ilegale", a declarat el, în cadrul unui interviu. "Guvernul suedez a condamnat (manifestaţiile extremiste și arederea Coranului - n.r.) în termeni foarte clari", a reamintit Stoltenberg, în interviul său pentru Die Welt. Stoltenberg a afirmat că este "absolut împotriva acestui tip de insulte la adresa altor persoane" şi "absolut împotriva acestui comportament pe care l-am văzut pe străzile din Stockholm".
Ratificarea protocoalelor de aderare ale Suediei și Finlandei la NATO nu trebuie să eşueze pe ultimii metri. "Sunt în contact strâns cu Finlanda şi Suedia şi, desigur, cu aliatul nostru Turcia", a adăugat el. Potrivit acestuia, 28 din cele 30 de ţări ale NATO şi-au dat deja acordul în parlamentele lor naţionale. "Şi, desigur, îi rog pe aliaţii rămaşi - Ungaria şi Turcia - să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor", a încheiat Stoltenberg.
