La primul Summit al Energiei Nucleare organizat la Bruxelles, mai multe ţări au promovat energia nucleară ca o modalitate pentru a ajunge la neutralitatea climatică în blocul comunitar până în 2050, însă criticii au atras atenţia asupra riscurilor extinderii producţiei, relatează platforma media European Newsroom.
Susţinerea energiei nucleare a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles, dar Summitul Energiei Nucleare a transmis mesajul că energia atomică, lăudată acum de susţinători drept crucială pentru contracararea schimbărilor climatice, a revenit.
La acest summit, 32 de ţări care în prezent operează centrale nucleare sau sunt interesate să extindă energia nucleară la nivel mondial, au adoptat o declaraţie privind energia nucleară. Potrivit unui comunicat de presă, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi ţările semnatare şi-au reafirmat "angajamentul ferm pentru energia nucleară ca o componentă-cheie pentru strategia noastră globală de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât din partea sectorului energetic cât şi a celui industrial, pentru a asigura securitatea energetică, a creşte rezilienţa energetică şi a promova dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi tranziţia la energia curată".
Primul summit organizat de AIEA pentru a promova energia nucleară a adus laolaltă reprezentanţi din aproximativ 50 de ţări, atât din UE cât şi SUA şi China, precum şi 25 de lideri, inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi a reamintit faptul că la conferinţa COP28 s-a convenit să fie "accelerată" dezvoltarea energiei nucleare.
În UE, dezbaterile privind energia nucleară creează diviziuni între statele membre. Un grup, care include Germania, Spania, Austria şi Luxemburg, este în mod clar împotrivă, în timp ce un alt grup, care include Franţa, Finlanda, Ungaria şi România, laudă potenţialul energiei nucleare.
Susţinătorii energiei nucleare o prezintă ca o modalitate pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele climatice ale UE. Cei care se opun extinderii energiei nucleare în Europa arată spre riscurile ridicate, demonstrate de dezastrele de la Cernobîl (1986), care la acea dată era parte din URSS, şi Fukushima, Japonia (2011).
În 2021, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut valuri în presă atunci când a susţinut că UE are nevoie de energia nucleară ca o "sursă stabilă" de energie, iar Bruxellesul a mers mai departe şi a inclus energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile.
În prezent, există reactoare nucleare care funcţionează în 12 dintre cele 27 de state membre UE şi două noi centrale nucleare sunt în construcţie în Slovacia şi Franţa. Cele mai multe reactoare nucleare care funcţionează sunt amplasate în Franţa. Polonia intenţionează şi ea să îşi relanseze programul privind energia nucleară, iar Cehia are de gând să construiască noi reactoare, deşi nu este clar câte.
