O nouă alianţă de extremă dreapta în Parlamentul European, lansată cu doar o săptămână în urmă de premierul ungar Viktor Orban, are suficiente partide pentru a obţine statutul de grup în legislativul european, informează dpa.
AFP aminteşte că liderul naţionalist ungar, a cărui ţară deţine de la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, şi-a anunţat pe 30 iunie intenţia de a forma un nou grup parlamentar, numit "Patrioţi pentru Europa", cu partidul de extremă dreapta austriac şi mişcarea centristă a fostului prim-ministru ceh Andrej Babis.
De atunci, cinci partide din diferite ţări şi-au anunţat aderarea: Partidul pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, partidele portughez Chega, spaniol VOX şi - ultimele care şi-au anunţat intrarea sâmbătă - Partidul Popular Danez şi partidul de extremă dreapta separatist flamand Vlaams Belang.
Ceea ce înseamnă că şapte ţări sunt acum reprezentate în alianţa intitulată "Patrioţi pentru Europa", o condiţie importantă pentru a forma un grup parlamentar în viitoarea legislatură europeană.
Orban a anunţat că luni va avea loc la Bruxelles o întâlnire cu partidele care formează acest nou grup.
Potrivit premierului ungar, urmează ca partidul de extremă dreaptă francez Adunarea Naţională (RN) să-şi facă la rândul său cunoscută decizia "după turul doi al alegerilor legislative" anticipate din Franţa, care are loc duminică. Dacă RN ar decide să se alăture grupului, ar prelua de facto conducerea din punct de vedere al numărului de deputaţi, cu cei 30 de europarlamentari ai săi.
Partidul Liga al politicianului italian Matteo Salvini şi-a arătat interesul faţă de noua mişcare, dar nu şi-a confirmat participarea.
Noua alianţă avea nevoie de sprijinul partidelor din şapte ţări pentru a fi recunoscută ca grup de sine stătător în Parlamentul European. Viktor Orban, al cărui partid Fidesz este neafiliat de când a părăsit Partidul Popular European (PPE, dreapta) în 2021, speră astfel să poată exprima o viziune diferită, împotriva sprijinului militar pentru Ucraina, împotriva "imigraţiei ilegale" şi în favoarea ''familiei tradiţionale''.
În acest timp, Viktor Orban a stârnit o nouă controversă prin participarea sa la summitul Organizaţiei Statelor Turcice din oraşul Şuşa, desfășurat în 5 și 6 iulie, în regiunea azeră Karabah.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a amintit lui Viktor Orban că participarea sa la summit ”a avut loc exclusiv în cadrul relaţiilor bilaterale dintre Ungaria şi această organizaţie". Acest avertisment vine după o vizită la Moscova a lui Viktor Orban care a provocat scandal la Bruxelles. "Avem voie să luăm cina sau ne trebuie un mandat de la Consiliul European şi pentru asta?", a răspuns imediat ironic directorul politic al lui Orban pe platforma X.
Organizaţia Statelor Turcice este o organizaţie internaţională a statelor vorbitoare de limbi turcice, fondată sub denumirea de Consiliul Turcic în 2009 de Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Turcia. Ungaria a devenit stat observator în 2018. În opinia lui Orban, această organizaţie apropiată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, este "un pilon esenţial al cooperării Est-Vest", a declarat unul dintre colaboratorii săi pe X.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană respinge încercările Organizaţiei Statelor Turcice de a legitima entitatea secesionistă turco-cipriotă, aşa-numita ”Republică Turcă a Ciprului de Nord”, nerecunoscută la nivel internaţional.
