Aproximativ 110.000 de persoane au manifestat sâmbătă în Franța, dintre care 26.000 la Paris, oamenii ieșind în stradă la apelul partidelor de stânga pentru a denunța "lovitura de forță" a președintelui Emmanuel Macron, care a numit în cele din urmă un prim-ministru de dreapta, Michel Barnier, la aproape două luni după alegerile legislative din iulie, relatează AFP.
Potrivit Ministerului de Interne, s-au alăturat celor aproximativ 150 de manifestații desfășurate sâmbătă în toată Franța în jur de 110.000 de persoane, în timp ce organizatorii au revendicat participarea a 300.000 de manifestanți în toată țară și a 160.000 la Paris.
Partidele de stânga îl acuză pe preşedintele Emmanuel Macron că "a furat alegerile" prin numirea unui politician de centru-dreapta în fruntea guvernului, în condiţiile în care scrutinul convocat anticipat a adus în frunte o mare coaliţie de stânga, urmată de extrema dreaptă.
Macron l-a numit joi în funcția de premier pe Michel Barnier, un politician conservator, fost comisar european şi fost negociator al UE pentru Brexit. Macron a pus astfel capăt unei căutări a omului potrivit pentru şefia guvernului care a durat două luni, după decizia de a convoca alegeri legislative anticipate, care au dus la un parlament divizat în trei blocuri.
În primul său interviu ca premier, Barnier a declarat că guvernul său, care nu are o majoritate clară, va include conservatori, membri ai taberei lui Macron şi, speră el, o parte din stânga. El se confruntă cu sarcina dificilă de a încerca să contureze reformele şi bugetul pentru 2025, în timp ce Franţa se află sub presiunea Comisiei Europene şi a pieţelor de obligaţiuni pentru a-şi reduce deficitul, notează The Guardian.
Stânga, condusă de partidul extremist La France Insoumis (LFI), l-a acuzat pe Macron de negare a democraţiei şi de furtul alegerilor, după ce preşedintele a refuzat să aleagă candidatul alianţei Noul Front Popular (NFP), care s-a clasat pe primul loc la votul din iulie.
Un sondaj publicat vineri arată că 74 la sută dintre francezi consideră că Macron a nesocotit rezultatele alegerilor, iar 55 la sută cred că le-a furat.
Ca răspuns la numirea lui Barnier, al cărui partid de centru-dreapta, Les Républicains (LR), este doar al patrulea bloc ca mărime în parlament, cu mai puţin de 50 de deputaţi, liderii partidelor de stânga, sindicatele şi organizaţiile studenţeşti au chemat la proteste în masă sâmbătă, înainte de noi acţiuni, inclusiv posibile greve la 1 octombrie.
În ceea ce-l priveşte, Barnier a continuat consultările în încercarea sa de a forma un guvern, sarcină dificilă, având în vedere că se confruntă cu un potenţial vot de neîncredere, în special pentru un proiect de buget urgent pe 2025, care urmează să fie discutat în parlament la începutul lunii octombrie. NFP şi formaţiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN) deţin împreună o majoritate şi l-ar putea demite pe prim-ministru printr-un vot de încredere, în cazul în care cele două blocuri inamice ar decide să colaboreze. RN şi-a dat însă aprobarea tacită pentru Barnier, ceea ce poate înclina balanţa pentru noul guvern.
