Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a afirmat, vineri, că va anunţa pe 27 decembrie decizia de dizolvare a camerei inferioare a parlamentului - Bundestag, ceea ce ar urma să deschidă calea alegerilor anticipate în luna februarie, relatează dpa.
Decizia preşedintelui este ultimul obstacol constituţional care mai trebuie depăşit pentru a putea avea loc alegeri anticipate, după ce cancelarul Olaf Scholz a pierdut, luni, un vot de încredere în legislativ.
Germania se află în mijlocul unei crize politice prelungite, după prăbuşirea coaliţiei tripartite a lui Scholz, la începutul lunii noiembrie, pe fondul negocierilor bugetare dificile.
În conformitate cu articolul 68 din legea fundamentală a Germaniei, preşedintele are la dispoziţie 21 de zile de la pierderea votului de încredere pentru a decide dacă dizolvă Bundestagul. Dacă Steinmeier, aşa cum este de aşteptat, cere noi alegeri, scrutinul urmează să aibă loc pe 23 februarie, în baza unui acord la care au ajuns guvernul minoritar al lui Scholz şi blocul de opoziţie CDU/CSU.
Factorii constituţionali sunt şi ei în joc. Curtea Constituţională a Germaniei a fost nevoită să intervină de două ori în legătură cu dizolvarea Bundestag - în 1983 şi 2005, în urma unor plângeri din parte legislatorilor. De aceea, Steinmeier a notat că a purtat discuţii cu lideri din parlament în această săptămână, pentru a se asigura că "nu mai există nicio perspectivă a unei majorităţi parlamentare stabile pentru un guvern federal".
Până la decizie, legislativul german a înscris, vineri, în Constituţie reforme menite să apere instanţa supremă a ţării de interferenţe politice, sub ameninţarea reprezentată de ascensiunea partidelor populiste. Camera superioară a parlamentului, Bundesrat, a dat undă verde acestor reforme vineri, după ce joi acestea au fost adoptate şi de Bundestag.
Textul consfinţeşte structura Curţii Constituţionale - percepută ca un bastion al democraţiei în Germania postbelică, stabilind inclusiv componenţa instanţei cu 16 judecători, cu un mandat de 12 ani şi cu vârsta obligatorie de pensionare de 68 de ani.
Orice viitoare modificare va necesita votul unei majorităţi de două treimi în amândouă camerele legislativului, în loc de o majoritate simplă. Este creat de asemenea un mecanism de alegere a judecătorilor Curţii, în cazul unui impas în parlament, care este responsabil cu numirea acestora. "Etanşeizăm Curtea supremă", a declarat senatorul Andreas Bovenschulte (Partidul Social Democrat, SPD), explicând că reformele apără independenţa Curţii Constituţionale de influenţe din afară, evocând crizele judiciare din alte ţări europene, ca Polonia sau Ungaria.
