Președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe, a declanșat un adevărat scandal național, după ce a prezentat, pe pagina sa oficială de Facebook, câteva fotografii de la Bojdeuca lui Ion Creangă din capitala Moldovei, aflată aproape de redeschidere, după un îndelungat și costisitor proces de reabilitate.
Au circulat, în mediul online, fotografii cu casa lui Creangă așa cum o văzuseră vizitatorii în diferite momente de-a lungul timpului, majoritatea fiind făcute, ce-i drept, în anotimpuri mai prietenoase cu vegetația. Practic, dacă, în fotografiile splendide ale oamenilor, Bojdeuca lui Creangă apărea, așa cum și trebuie să fie, ca o căsuță din poveștile copilăriei noastre, înconjurată de flori și de mult verde, în fotografiile aruncate pe rețeaua de socializare de președintele CJ Iași punctul focal al renovării părea să fi fost pietruirea curții și a amfiteatrului din incintă. Văzută în contextul goliciunii de viață din jurul ei, Bojdeuca părea o casă suspendată în timp, nicidecum integrată în peisaj: rece, pustie, de un vid demoralizant și în niciun caz sinonim cu ceea ce o parte a audienței trăise acolo, iar cealaltă parte spera să trăiască, după redeschiderea muzeului.
foto Oana Gheorghiu - Așa arăta Bojdeuca în mai 2014
„Nu există geamuri termopan, gresie, faianță, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii”
După o săptămână în care nenumărați români, printre care și gălățeni, s-au exprimat în mod categoric împotriva modului în care a fost restaurată casa lui Creangă, Costel Alexe a revenit, tot pe Facebook, fiindcă, nu-i așa, comunicare profesionistă nu pare să mai existe la autoritățile din România, explicând că, de fapt, s-a grăbit să dea drumul unor fotografii înainte de inaugurarea oficială.
„Fiind acolo, la fața locului, trecând prin cele două cămăruțe și prin pridvor, nu mi-am dat seama că atmosfera de la Bojdeucă nu poate fi cuprinsă nici în poze, nici în cuvinte. Poate m-am grăbit, poate nu am comunicat suficient de limpede ce a însemnat procesul de restaurare și reabilitare, iar pentru asta, îmi cer scuze”, găsește președintele CJ Iași mintea cea de pe urmă.
În restul postării, explică faptul că, în 2018, Bojdeuca risca să se prăbușească, din cauza infiltrațiilor de apă, reabilitarea fiind șansa de a nu pierde definitiv casa în care a locuit scriitorul.
Edilul-șef al județului Iași spune că „nu există geamuri termopan, gresie, faianță, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii. Toate intervențiile s-au făcut cu restauratori avizați, s-au folosit atât materiale, cât și tehnici tradiționale în restaurarea Bojdeucii”. Pentru geamuri s-a folosit sticlă artizanală. Tavanul și grinzile au fost restaurate, nu înlocuite. S-a înlocuit doar o parte a pardoselii, care era putrezită, cu același material precum cel inițial. Șița era, de asemenea, putrezită și a fost înlocuită cu șiță bătută manual de meșteri populari.
Lucrări complexe de peste trei milioane de lei
Am mai aflat, din a doua postare a lui Costel Alexe, că restaurarea s-a suprapus peste modificările de acum 38 de ani. S-a restaurat și securizat Bojdeuca (699.460,78 de lei, fără TVA), s-a reabilitat și modernizat clădirea muzeului, construită în 1989 (897.465,51 de lei fără TVA), s-au refăcut amfiteatrul și aleile pietonale, s-a reamenajat spațiul verde și s-a refăcut sistemul de iluminat, stabilizându-se și versantul (1.468.186,35 de lei fără TVA). Consiliul Județean Iași a obținut fondurile europene și, spune Costel Alexe, le-a administrat conform legii și cerințelor Uniunii Europene. „Cele două prize au fost instalate în anii ’60, iar astăzi asigură funcționarea opaițului care luminează obiectele din muzeu, care este electric și nu pe gaz lampant, ceea ce ar însemna un mare risc de incendiu”, a precizat oficialul.
Președintele CJ Iași a menționat că „planul și execuția lucrărilor au fost făcute de specialiști, arhitecți, proiectanți și constructori cu experiență. Nu a intervenit nimeni personal asupra planurilor aprobate de numeroasele autorități abilitate pe toată perioada implementării proiectului: Ministerul Culturii prin Direcția Județeană pentru Cultură, Inspectoratul de Stat în Construcții, Primăria Municipiului Iași și organismele europene. Proiectul a fost realizat în conformitate cu ceea ce s-a avizat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, așa cum au constatat și instituțiile avizatoare”.
Rămâne de văzut ce concluzii va trage Corpul de Control al Ministerului Culturii, alături de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu, referitor la reabilitarea făcută la căsuța-simbol din Țicău. Un lucru este clar: foarte mult din farmecul locului a dispărut și este greu de crezut că va putea fi recuperat.
Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat în 1918, și cel mai vizitat muzeu din rețeaua Muzeului Național al Literaturii Române din Iași.
