În topul dificultăților cu care mediul de afaceri se confruntă în prezent se numără inflația, concurența neloială și creșterea nivelului cheltuielilor salariale, potrivit datelor centralizate în "Carta Albă a IMM-urilor", ediția 2024, realizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte și Patronatul IMM-urilor Galați.
Potrivit raportului realizat pe baza informațiilor furnizate de întreprinzători, inflația a fost semnalată de 52,89 la sută dintre aceştia drept cea mai frecventă dificultate întâmpinată, la nivel național, de companii. Concurența neloială reprezintă o problemă pentru 46,06 la sută dintre întreprinzători, iar creșterea cheltuielilor salariale pune în dificultate 40,05 la sută dintre companii.
Acesta nu sunt singurele obstacole peste care trebuie să treacă IMM-urile. În partea superioară a "topului" privind dificultățile mediului de afaceri se numără pregătirea și menținerea personalului, care afectează 31,71 la sută dintre companii, dar și incertitudinile privind evoluțiile viitoare, menționate ca o problemă de 29,86 dintre firme.
La rândul ei, concurența produselor de import este o dificultate importantă pentru 29,51 la sută dintre companii. Dar obstacole sunt și pe partea financiară, unde 25,81 la sută dintre firme spun că înregistrează întârzieri la încasarea facturilor de la partenerii de afaceri din mediul privat, dar și costul ridicat al creditelor este pus în evidență de 25,35 la sută dintre patroni.
Interesant este că, doar 19,44 la sută dintre companii apreciază că au dificultăți cu fiscalitatea excesivă, iar birocrația este acuzată doar de 18,29 la sută dintre firme. De asemenea, alți factori negativi care pot influența mediul de afaceri au rată relativ mică în raportările IMM-urilor, precum corupția (11,57 la sută), controalele excesive (7,75 la sută) sau calitatea slabă a infrastructurii (6,37 la sută).
"Practic, întreprinzătorii sunt mai îngrijorați de acele elemente ale mediului de afaceri care nu pot fi controlate strict la nivelul managementului unei companii. E vorba de factori macroeconomici, ce țin, de exemplu, de gestionarea deficitelor bugetare și stabilitatea prețurilor, care se regăsește în inflație și implicit în prețurile materiilor prime sau ale produselor finale; de cadrul legislativ care să mențină un mediul concurențial corect, fie că e vorba de concurența neloială sau de combaterea evaziunii fiscale. Dar și politicile publice pot avea un impact, de exemplu, asupra salariilor, precum în situațiile în care, să spunem, creșterea salariului minim nu se bazează și pe creșterea competitivității economiei. Atunci când vorbim de fiscalitate, merită remarcat că întreprinzătorii își doresc în primul rând predictibilitate, un cadru coerent măcar pe termen mediu, pentru a-și putea fundamenta un plan de afaceri care să nu fie dat peste cap de măsuri ce nu au fost anunțate din timp.
Dincolo de asta, percepția generală a întreprinzătorilor este că mediul economic este într-o evoluție continuă, iar schimbările determinate de perioada de pandemie Covid-19 și de conflictul din Ucraina, împreună cu modificările legislative salariale la nivel național, continuă să aducă noi provocări pentru mediul de afaceri", a explicat președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon, care este și prim-vicepreședinte la nivel național al CNIPMMR.
Dacă ne referim strict la Regiunea Sud-Est, din care face parte și Galațiul, în "topul" dificultăților economice inflația este menționată de 64,22 la sută dintre întreprinzători, peste media națională, iar concurența neloială afectează 43,12 dintre companii. Creșterea nivelului cheltuielilor salariale este adusă în discuție de 40,37 la sută dintre companiile din Regiunea Sud-Est, iar scăderea cererii interne afectează 33,03 la sută dintre companii. Printre primele zece obstacole pe care le au de depășit IMM-urile din regiunea noastră se mai numără pregătirea și menținerea personalului (33,94 la sută), incertitudinile privind evoluțiile viitoare (33,94 la sută), concurența produselor de import (23,35 la sută), întârzierile la încasarea facturilor (22,94 la sută), costul ridicat al creditelor (18,35 la sută) şi fiscalitatea excesivă (18,35 la sută).
