Nivelul mic de salarizare, care ar fi ”prea puțin atractiv” în recrutarea de inspectori la Agenția Națională de Integritate, este principala dificultate pe care instituția o invocă pentru a justifica hopurile din activitate. Cu toate acestea, raportul Comisiei Europene privind statul de drept ”Rule of law” apreciază că ANI își menține rezultatele în gestionarea declarațiilor de avere și a conflictelor de interese.
Publicat pe 24 iulie 2024, Raportul Comisiei Europene privind statul de drept ”Rule of law –Raport de țară România”, scoate la iveală o chestiune interesantă privind sistemul de gestionare a transparenței și integrității oficialilor publici. Verificarea documentelor, analiza situațiilor de incompatibilitate și eventualele anchete se derulează greu din cauză că ANI se confruntă cu dificultăți la nivel de resurse umane. Mai exact, instituția susține că nu are destui inspectori care să se ocupe, pentru că posturile sunt prea prost plătite în raport cu atribuțiile și volumul de muncă. Astfel, în loc de mai multe situații mărunte, constatate, cercetate și soluționate, ANI se laudă cu un ”tun”: o persoană prin a cărei activitate ilicită s-a înregistrat un prejudiciu de câteva milioane de euro.
”Experții Comisiei punctează faptul că ANI reușește să își mențină rezultatele obținute în anii anteriori și evidențiază constatarea unei averi nejustificate record de peste şase milioane de euro în cazul unei persoane evaluate. Rezultatele ANI au fost obținute în pofida dificultăților întâmpinate în recrutarea de personal nou în rândul inspectorilor de integritate. Acest lucru se datorează în principal nivelului de salarizare raportat la complexitatea atribuțiilor”, se arată în raportul dat publicității.
Cu ochii pe semnături și venituri
Volumul mare de muncă din ultimul an este justificat de ANI prin faptul că inspectorii trebuie să urmărească în detaliu fiecare declarație, pentru a verifica dacă se respectă noile prevederi, referitoare la semnătură și publicarea veniturilor. Astfel, oficialii susțin că au constatat că nu toate instituțiile și-au luat măsuri pentru asigurarea semnăturii electronice, în condițiile în care declarațiile de avere și interese nu mai pot fi semnate olograf de către titulari. Iar în ceea ce privește anonimizarea veniturilor, odată cu modificarea Legii nr. 176/2010 în decembrie 2023, veniturile oficialilor publici nu mai pot fi secretizate. Aceste prevederi nu se aplică și persoanelor care nu au obligația depunerii declarațiilor de avere, precum soțul/soția funcționarului public care își desfășoară activitatea în mediul privat.
Caz dus până la capăt la Galați
Este vorba despre unul dintre puținele (dacă nu singurul) caz în care un raport al ANI a fost confirmat până la ultimă instanță, în ultimii ani. Este cel al lui Ion Andone, primarul din Tg. Bujor, care după ce a fost reales la alegerile locale din 9 iunie, avea să afle, două săptămâni mai târziu, că este oficial incompatibil și că își va pierde funcția.
Pe 26 iunie, Înalta Curte a judecat şi a respins recursul lui Andone la sentința Curţii de Apel Galaţi din 6 martie 2023, prin care instanţa locală a respins contestaţia formulată de primarul bujorean la raportul de evaluare, din august 2022, prin care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat stare de incompatibilitate şi a sesizat organele de urmărire penală din cauza conflictului de interese de natură administrativă în care s-a aflat acesta în anul 2020. Practic, Ion Andone a candidat pentru funcţia de consilier local la alegerile din 2020 fără a-şi suspenda raportul de serviciu cu Primăria Târgu Bujor, în cadrul căreia ocupa funcţia de referent.
Astfel, Ion Andone s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada campaniei electorale, 28 august - 28 septembrie 2020, dar şi în perioada 29 septembrie - 2 noiembrie 2020, după ce a fost ales consilier local şi apoi viceprimar, când a continuat să-şi exercite funcţia deţinută în cadrul Primăriei Târgu Bujor încă 35 de zile, deşi raportul său de serviciu era suspendat de drept, conform legii. Conform Legii nr. 161/2003 şi OUG nr. 57/2019, "persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului".
