Mănăstirea "Sfânta Treime" din Buciumeni a fost destinația spre care, luni, 1 iunie, de ziua Preasfintei Treimi, și-au îndreptat pașii mii de pelerini. Printre aceștia, cu binecuvântarea Înalt preasfințitului Părinte Casian, s-au aflat perste 1.500 de școlari și liceeni din județele Galați și Brăila, din grupurile catehetice ale instituțiilor de învățământ și ale bisericilor.
În Anul Familiei creștine, mulți pelerini s-au aflat la rugăciunea arhierească încă din zorii zilei, bucurându-se de căldura rugăciunii și a soarelui darnic. Corul preoțesc și cel al cetelor de copii au animat "catedrala cu vitralii foșnitoare".
De suflet a fost cuvântul de învățătură al Părintelui Arhiepiscop, care a vorbit despre creștini ca fii ai comuniunii treimice. "Suntem aici pentru că ne lipsește iubirea, care vine de la Tatăl Ceresc. Noi suntem fiii Fiului Lui Dumnezeu, în Tatăl Ceresc avem iubirea pământească, în cer și pe pământ. Fiul lui Dumnezeu este Mântuitorul nostru, al întregii omeniri, iar Sfântul Duh este iubitor, dăruitor, mângâietor", a spus Înaltpreasfintitul Părinte Casian.
Pe lângă rugăciune, pelerinii s-au bucurat de binecuvântările arhierești și de darurile de la agapă frățească. După Sfânta Liturghie, liceenii au discutat despre misiunea Familiei creștine, în această lume în care valorile sunt aproape uitate.
De la chilia lui Gheorghe Dascălul, la maica Luciana
Începuturile vetrei de rugăciune de la Buciumeni sunt legate de "chilia lui Gheorghe Dascălul", menționată pe 18 martie 1602, deși sunt izvoare care relevă faptul că exista încă de pe vremea voievodului Ștefan cel Mare. Prima biserică din lemn a schitului s-a zidit la începutul veacului al XVIII-lea. O nouă etapă a început în 1809, când serdarul Mihalache Radovici a zidit actuala biserică, cu hramul Sfintei Treimi. Deteriorat, locașul a fost adus la forma de astăzi de monahiile așezământului, între 1840 şi 1844. O altă restaurare s-a desfășurat peste mai bine de un veac, când a fost adăugată turla, iar pictorul Anatoliei Cudinof a îmbrăcat sfântul locaș în haină bizantină.
Perioada ateistă a fost plină de încercări, maica Luciana, pe care am întâlnit-o după anul 2000, fiind singura supraviețuitoare care a reuşit să înfrunte sistemul opresiv. O vreme a fost însoțită în rugăciune de schimonahia Teoctista Busuioc, o mare rugătoare în Munții Neamțului, în Valea Iordanului și în pădurea de tei de la Buciumeni.
Desființată în perioada ateistă, viața de obște de la Buciumeni a fost reluată după 1990, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfintitului Părinte Casian. Cam de atunci, slujește aici părintele Mihail Nare, iar stareța harnicei obști este maica Macrina Humă.
