Elegie la doamna de Vineri (bulevardier de coastă)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Bună fie-ţi dimineaţa,/ Ziuă întomnată...!...

cred că (nu) a fost odată/ (cam) ca niciodată,

nu a fost să (nu) se-ntâmple/ ori să (nu) se ştie

cum nu creşte grâul dacă/ n-are ciocârlie,

cum îşi rugineşte raza/ cercul dacă n-are

ţânc şi ţâncă, loc de joacă,/ roată şi cărare...!...

Cum păcatul nu există/ dacă nu se-mparte,

tot la fel şi viaţa-i goală/ dacă n-are moarte!

 

Tot aşa şi moartea-i goală/ dacă n-are viaţă,

cum nălţare nu există/ dacă nu s-agaţă

într-un cui bătut pe cruce,/ ori în dorul lelei,

ori în pânza din diedru,/ ori în ochii celei

mai dihai din câte-s chipuri/ şi închipuire...!...

Mai ţii minte foaie verde,/ varga mea subţire,

cum te înălţai spre nouri,/ până-n ciocârlie,

uite-aşa, să (nu) se-ntâmple/ şi să (nu) se ştie!

Citit 6196 ori Ultima modificare Miercuri, 12 Noiembrie 2014 14:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.