Un poem…de paşti (ergo sum!)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Vin vii să vadă viul cum se suie

(cu viaţa lui) pe crucea tuturor…

(vin cu păcate, vin cu-ngenunchere)…

sfârşit şi început mântuitor!

 

Vin vii să vadă mortul cum învie…

(şi vin pe brânci, şi vin târâş, oricum)…

vin să-l ajute şi să-l venereze

suind golgota în/spre ergo sum!

 

Vin vii să vadă slavă şi-mpăcare,

s-audă ce-nţeleg şi ce-nţelegi,

cum nu există viaţă fără moarte

şi moarte fără viaţă-n veci de veci!

 

Să vadă şi s-audă măreţia

şi rostul întâmplării de a fi

scalv al nădejdii şi-al deşertăciunii

şi-al crucii şi-al iubirii…zi de zi!

 

Vin vii visând o veşnică voire…

(crezând că niciodată nu-i târziu)…

să-(şi) ia lumină din sfârşirea morţii

pe care-o socotesc, însă n-o ştiu!

 

Să-şi ia lumină pentru mai departe:

pe cale, pe cărare şi pe drum...

şi să priceapă cum se bate viaţa

pe cruce-(n cuie)…întru ergo sum!

Citit 7000 ori Ultima modificare Marți, 14 Aprilie 2015 14:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.