Cu PSD la putere pe plan local şi judeţean şi o guvernare formată din PNL, USR PLUS şi UDMR, 2021 se anunţă un an tumultuos din punct de vedere politic. Mai ales că ALDE şi PMP vor trebui să elibereze funcţiile de conducere deţinute în administraţia locală şi naţională, pentru a face loc oamenilor noii puteri. Pentru a ne pregăti pentru ceea ce urmează, vă propunem o radiografie politică a anului 2020.
În 2020, municipiul şi judeţul Galaţi au devenit mai roşii decât au fost vreodată, cu PSD câştigător pe toată linia, având singur majoritate în cele două consilii. Totodată, gălăţenii au stabilit recordurile ultimilor 30 de ani la absenteism la vot, atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare. În vreme ce PMP, UNPR şi ALDE au dispărut din Consiliul Local Galaţi şi din Parlamentul României, două noi partide şi-au început ascensiunea: PACT pentru Galaţi şi AUR. În 2020, şi-au pierdut funcţiile publice politicieni precum Eugen Durbacă, Victor Paul Dobre, Nicolae Bacalbaşa, Cătălin Cristache şi Nicolae Marin. A fost şi sfârşitul independenţilor politic Simona Vreme şi Dorin Butunoiu, înregimentaţi în partide. 2020 a adus şi o meteorică revenire a lui Marius Stan pe scena politică gălăţeană, dar şi aleşi de "import" precum ieşeanul Cătălin Moroşanu - consilier judeţean PNL şi constănţeanul Sorin Titus Muncaciu - deputat AUR.
PSD, între putere şi opoziţie
La alegerile locale din 27 septembrie 2020, PSD a câştigat Primăria Galaţi, preşedinţia Consiliului Judeţean şi majorităţi cum n-a avut niciodată în Consiliul Local Galaţi - 15 consilieri din 27 - şi în Consiliul Judeţean - 17 consilieri din 34.
Problemele au apărut la alegerile parlamentare, când lista pe care PSD a anunţat-o oficial a suferit modificări substanţiale. Cea mai răsunătoare a fost retragerea din cursa pentru Camera Deputaţilor a lui Puiu-Lucian Georgescu, rectorul Universităţii "Dunărea de Jos", urmată de retragerea senatorului Ionel-Daniel Butunoi. În noaptea numărării voturilor, liderul PSD Dan Nica s-a grăbit să anunţe câştigarea alegerilor la Galaţi cu un scor de peste 40 la sută. În realitate, PSD Galaţi nu a atins acest rezultat. Abia a depăşit 37 de procente la Senat şi 36 la Camera Deputaţilor. Aşa că are doar patru deputaţi, în loc de cinci, cum a avut în mandatul trecut, şi doi senatori.
La nivel local, PSD a încheiat anul majorând taxele şi impozitele, gălăţenii urmând să plătească pentru autoturisme cu 55 la sută mai mult, măsură susţinută de primarul Ionuţ Pucheanu. La nivel judeţean, PSD a încheiat 2020 acuzând, prin vocea preşedintelui Costel Fotea, politizarea alocării fondurilor bugetare în teritoriu: "o umilință pentru autoritățile publice locale".
În 2021 va urma, în forţă, PSD-izarea tuturor instituţiilor la nivel local şi judeţean. Social-democraţii vor simţi şi gustul amar al opoziţiei la nivel naţional.
"Pumnul" PNL
Jumătate de an, PNL Galaţi l-a ţinut în şah pe Onuţ Atanasiu, pe post de candidat de rezervă la Primăria Galaţi. "Dacă vom ajunge în situaţia nedorită de noi de a candida fără nicio formă de alianţă, cu siguranţă domnul profesor Onuţ Atanasiu va fi candidatul PNL la funcţia de primar al municipiului Galaţi", declara, în iunie 2020, preşedintele filialei judeţene, George Stângă, convins că forţele de dreapta pot învinge PSD doar unite. În cele din urmă, PNL nu a avut candidat propriu la Primăria Galaţi, susţinând candidatul Alianţei USR PLUS, Bogdan Rodeanu. În contrapartidă, George Stângă a candidat, fără succes, la şefia judeţului, cu susţinerea USR PLUS.
Pumnul ridicat şi tricolor, pe care PNL Galaţi şi l-a asumat ca simbol şi mesaj electoral la alegerile locale, dar mai ales desemnarea luptătorului K1 Cătălin Moroşanu - un ieşean - în fruntea listei de candidaţi la Consiliul Judeţean Galaţi au fost criticate dur de liberalii din garda veche a partidului. Temerile lor că, în baza acestei strategii electorale, PNL Galaţi ar putea pierde tocmai electoratul tradiţional liberal, format preponderent din intelectuali, s-au cam adeverit. În Consiliul Local, PNL a obţinut doar şase mandate, iar în Consiliul Judeţean - 12. După un asemenea "succes", liberalii din garda veche a PNL Galaţi au cerut, în van, conducerii centrale a partidului dizolvarea conducerii filialei judeţene. Apoi, aceeaşi liberali Paul Ichim, Mihai Capră, Vasile Pârlog şi Sandu Traian au anunţat înfiinţarea unui club liberal, în care să fie găsite soluţiile bune pentru Galaţi.
Alegerile parlamentare l-au trecut pe linie moartă pe Victor Paul Dobre, dar PNL Galaţi a obţinut doi deputaţi şi un senator.
Liberalii au început anul 2021 călcând ferm în străchinile politice. Rămâne de văzut cu câte vor rămâne întregi din alianţa cu USR PLUS şi UDMR şi pe câte le vor sparge singuri…
USR PLUS, în fuziune
În 2021, USR şi PLUS vor fuziona, delegaţii celor două formaţiuni politice adoptând încă din 15 august 2020 protocolul de fuziune. La Galaţi, chiar dacă la alegerile locale şi parlamentare cele două formaţiuni politice au candidat în alianţă electorală, relaţiile dintre USR-işti şi PLUS-işti nu sunt dintre cele mai fericite.
În Consiliul Local Galaţi, Alianţa USR PLUS a obţinut doar patru mandate, decontând electoral parteneriatul cu PNL. A rămas, însă, pe tuşa Consiliului Judeţean, în condiţiile în care cap de listă al candidaţilor era chiar liderul organizaţiei judeţene PLUS Galaţi, Bogdan Dumitrescu. Considerând rezultatul obținut în Galați de către USR PLUS ca fiind dezastruos, Dumitrescu a anunţat pe Facebook că şi-a depus mandatul din fruntea Biroului Județean PLUS Galați. Ba mai mult, a susţinut că şi Bogdan Rodeanu, preşedintele organizaţiei judeţene USR Galaţi, ar trebui să-şi asume bărbătește rezultatul de la locale "și să facă un pas în spate așa cum este normal în această situație".
În pofida acestor declaraţii, Dumitrescu a candidat la Camera Deputaţilor fix din poziţia de lider al PLUS Galaţi şi a ratat mandatul pe care l-ar fi putut obţine la redistribuire. După înfrângerea suferită în cursa pentru Primărie, Bogdan Rodeanu a câştigat un al doilea mandat de deputat. Iar mandatul de senator i-a revenit liderului organizaţiei municipale a USR Galaţi, Andrei Postică.
Suntem curioşi să vedem ce va aduce intrarea la guvernare pentru USR PLUS şi mai ales cum va arăta partidul după fuziunea propriu-zisă.
PMP, sub val
PMP a început anul 2020 pe val - cu subprefect, preşedinte cu rang de secretar de stat şi directori de instituţii deconcentrate şi un inspector şcolar general adjunct - şi l-a încheiat sub val. La alegerile locale, PMP a înregistrat un răsunător eşec. Şi nu doar în cursa pentru Primărie, unde liderul filialei judeţene, Cătălin Cristache, şi-a dorit cu ardoare să fie candidatul unic al dreptei. Deşi l-a adus pe Dorinel Munteanu pentru a deschide lista candidaţilor la Consiliul Local, PMP nu a reuşit să treacă pragul electoral local. A obţinut, în schimb, trei mandate în Consiliul Judeţean.
În disperarea de a mai prinde un mandat parlamentar, Cătălin Cristache l-a adus în partid pe fostul primar al Tecuciului, ex-PSD-istul Cătălin Hurdubae, pentru demiterea căruia strânsese semnături cu doar câteva luni în urmă. Nu i-a folosit la nimic. PMP a rămas pe tuşa parlamentului.
La nivel declarativ, PMP Galaţi şi-a pierdut şi liderul organizaţiei municipale, pe Oana Iurescu. Cu toate că a obţinut un scor onorabil în cursa pentru şefia judeţului, fiind singura candidată între cei zece aspiranţi, Oana Iurescu şi-a anunţat, pe Facebook, retragerea din PMP şi din politică. Fără reprezentare parlamentară şi locală, e greu de crezut că PMP îşi va păstra oamenii instalaţi în funcţii publice. Greu de spus şi ce va mai rămâne din PMP în 2021.
Dispare ALDE?
Anul 2020 începuse promiţător pentru ALDE cu numirea, pe 15 ianuarie, a lui Gigel Caliga în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, responsabil cu Strategia Dunării. În aprilie, nu doar Caliga a fost eliberat din funcţie, ci şi Mihai Manoliu, acesta părăsind postul de subprefect, pentru a se reîntoarce la Poliţia Locală.
Declinul politic al ALDE s-a accentuat la alegerile locale: a rămas pe tuşa Consiliului Local şi a obţinut doar două mandate în Consiliul Judeţean. Fuziunea ALDE - Pro România într-un nou partid politic l-a determinat pe Cristian Dima să renunţe la şefia organizaţiei judeţene, la mandatul de consilier judeţean şi la toate funcţiile deţinute în partid, pentru a deschide lista candidaţilor Pro România la Camera Deputaţilor. Înfrângerea a fost dureroasă.
Cel mai probabil e doar o chestiune de timp până când membrii ALDE vor părăsi posturile de conducere pe care le deţin în administraţia locală şi judeţeană.
Disperarea Pro România
În iunie, Pro România a rămas fără liderul organizaţiei judeţene, Eugen Durbacă, migrator în cel de-al nouălea partid politic - Partidul Puterii Umaniste (social-liberal). Frâiele organizaţiei judeţene au fost preluate de Nicolae Marin, care a făcut tot ce-a ştiut pentru a obţine un nou mandat parlamentar.
Pentru început, şi-a asumat candidatura la preşedinţia judeţului, iar la Primăria Galaţi l-a azvârlit în luptă pe fostul primar Marius Stan. Ridicol este că, la începutul anului 2020, Stan se lansase deja în cursa pentru Primărie din partea partidului Împreună pentru Moldova. N-a mai contat! Aşa cum n-au contat nici apelurile de unificare a dreptei politice pe care Marius Stan le făcuse în mod insistent! Rezultatul jenant obţinut de Stan în cursa pentru Primărie - doar 2.733 de voturi (3,40 la sută) - l-au determinat să anunţe, tot pe Facebook, "Stop joc".
În încercarea disperată de a rămâne în Parlament, Pro România şi ALDE şi-au anunţat fuziunea într-un nou partid politic - Pro România Social Liberal. Nu le-a folosit la nimic. Candidat pe prima poziţie pe lista pentru Senat, Nicolae Marin a spus adio Parlamentului. Imediat după 6 decembrie, ziua alegerilor parlamentare, a dispărut de pe Facebook, dar a reapărut în Ajun de Crăciun. Rămâne de văzut dacă Pro România va apuca sfârşitul anului 2021.
Tupeu şi traseism
În 2020, UNPR a dispărut de pe scena politică la fel cum a apărut, prin tupeu, traseism şi impostură politică. Concret, principalii migratori politici care au plecat de la Partidul Poporului "Dan Diaconescu" la UNPR, în frunte cu Picu Apostol Roman, s-au regăsit, în vara anului trecut, la PPU (social-liberal), sub oblăduirea părintelui politic, Eugen Durbacă. A fost o încercare de reconstituire a fostului PUR, din fericire eşuată. Deşi ocupa imoral şi ilegal fotoliul de viceprimar al municipiului Galaţi din partea UNPR, Picu Apostol Roman a candidat la Primăria Galaţi din partea PPU (s-l) şi a înfrânt. S-a întors la cârma Cantinei de Ajutor Social, dar rămâne de văzut dacă apropiaţii lui îşi vor păstra posturile de conducere. Cât despre Durbacă, după rezultatul lamentabil la alegerile locale, nu a mai candidat la parlamentare. Poate e un semn că a apus cariera lui politică.
PACT pentru Galaţi
PACT pentru Galaţi a fost surpriza alegerilor locale în municipiul Galaţi. Partidul condus de Gregor Teodorescu a reuşit să intre în Consiliul Local al municipiului Galaţi, unde a obţinut două mandate. Un rezultat notabil a obţinut şi candidatul PACT la Primărie, Andrei Velea.
La alegerile parlamentare, PACT a susţinut PNL Galaţi, argumentând că a fost singura formaţiune care şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul de căpătâi al partidului - construirea unui aeroport la Galaţi. Deşi totul a rămas la nivel declarativ, între PNL şi PACT a fost semnat un protocol de colaborare. Ba mai mult, aleşii celor două formaţiuni au constituit un nou grup politic în Consiliu Local, PNL-PACT. Deocamdată nu există vreo dovadă de colaborare reală PNL-PACT, cel puţin în Consiliul Local. Dar cine ştie ce va rezerva anul 2021?
"Minunea" AUR
De la 2.700 de voturi, câte a obţinut în judeţul Galaţi la alegerile locale din 27 septembrie, AUR a ajuns la alegerile parlamentare la 13.648 de voturi la Camera Deputaţilor şi 15.061 de voturi la Senat. Medicul stomatolog Lilian Scripnic, care numărase doar 2.561 de voturi în cursa pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, este astăzi al doilea deputat AUR de Galaţi, după medicul constănţean Sorin Titus Muncaciu, care a obţinut primul mandat de deputat pentru Galaţi.
Rămâne de văzut dacă AUR se va impune ca partid şi pe plan local şi mai ales cum şi cu cine…
Adio, independenţi politici!
În 2020 s-a ales praful de aura "independenţei politice" care, în urmă cu patru ani, i-a adus Danielei-Simona Vreme un mandat de consilier local, iar lui Dorin Butunoiu, un mandat de consilier judeţean. Daniela Vreme a candidat, independentă, la Primăria municipiului Galaţi şi la Consiliul Local, dar rezultatul a fost departe de cel aşteptat. După un val de reproşuri virulente aduse gălăţenilor care n-au votat-o, s-a reînregimentat politic la PNL. A candidat de pe loc neeligibil la Camera Deputaţilor, dar a primit un post de prim-vicepreşedinte în organizaţia municipală. Cel mai probabil ar putea ocupa o funcţie publică de conducere dintre cele care îi vor reveni PNL.
Nu la fel de norocos a fost Dorin Butunoiu. Pentru început şi-a asumat conducerea unei noi formaţiuni politice, Re:Start România, şi chiar a susţinut o conferinţă de presă alături de lidera partidului, Ioana Ramona Bruynseels, fostă candidată la președinția României. În septembrie, însă, s-a regăsit la Pro România, alături de Nicolae Marin, candidând fără succes la alegerile locale şi parlamentare. Rămâne de văzut dacă steaua lui politică a apus sau nu.
Meteoriţi electorali
Alegerile locale, dar şi cele parlamentare, au adus pe buletinele de vot şi câţiva "meteoriţi politici". Unul dintre ei a fost Ştefan Baltă, care, declarându-se "liberal ecologist", a candidat fără şanse la Primăria Galaţi din partea PER. Partid în care s-a regăsit, ca vicepreşedinte regional, şi Marius Necula, într-o încercare de revenire politică.
Un alt "meteorit" s-a dovedit a fi Marian Popa, care a încercat să tragă în piept Biroul Electoral Judeţean, prezentând semnături false de susţinere a candidaţilor Partidului Verde.
Tot "meteorit electoral" poate fi considerat Ionel Petrea, fost politician PSD, care a candidat independent la Consiliul Judeţean şi la Camera Deputaţilor. Nu i-a folosit la nimic.
Cu siguranţă, lista astronomiei politice ar putea continua. Dar ne oprim aici, aşteptând să răsară noi steluţe politice în 2021.
