Ion Zimbru

Ion Zimbru

Cât durează nişte flori nemuritoare (X)

Sâmbătă, 21 Iunie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Şi zice să continui. Zice s-o scriu mai departe, la fel de corect şi frumos.  Zice s-o scriu şi pe omoplatul/deltoidul drept. Nu pot s-o refuz. Cum s-o refuz când îmi place până la refuz, cum se spune, şi când ştiu că n-o să refuze niciodată? Mai ales că n-am mai auzit să fi văzut cineva o femeie scrisă cu poezii. Sigur, sunt bucuros să continui. Consider că trebuie să-i scriu un poem la fel de "uşor", cum şi cel de pe umărul stâng. Sunt prea delicaţi şi prea fini ume ...

Să nu ucizi! (autodenunţ)

Sâmbătă, 21 Iunie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Rămâi cu bine, scumpă doamnă... nu mă mai mir, nu te mai miri că am lăsat (plângând, afară) căldura mâinilor subţiri!...   Îmi amintesc (fără greşeală, cum se petrece doar în vis) ce mult am tras cu piatră-n păsări şi le-am ucis, şi le-am ucis!   Peste cărările prezente-i din ce în ce mai strâmb, mai frig... iar orizontul îmi arată din ce în ce mai mult nimic!   Oglinda mea retrovizoare îmi spune cât de mult n-am plâns când nişte lupi mâncau pe vale o iap ...

Statuie în mişcare (despre nu-mă-uita)

Vineri, 20 Iunie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Să nu rămâi aicea, să nu te duci acolo, să nu te duci niciunde, să nu rămâi nicicând, fii asta şi aceea...cea care stă-n mişcare şi strigă: mor întruna, nu-mi pare rău...deci sânt!   Şi nu sânt rău de moarte...şi-i cânt, îi cânt în strună, îi dau tot ce-are viaţa, nu-i cer nimic, n-o rog să-mi treac-alcătuirea pe lista nemuririi şi nici să-mi suie timpul pe roata cu noroc!   Nu-i cer alte favoruri, nu-i cer vreo păsuire, nici să mă uite-aicea, acolo, unde, c ...

Cât durează nişte flori nemuritoare (IX)

Vineri, 20 Iunie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Marmora mă perforează cu lăncile ochilor negri cum numai pana smulsă din Corbul lui Edgar Poe poate fi. Mă perforează şi-mi surâde triumfal. E sigură că m-a convins s-o scriu cu poezii. Triumful ei seamănă leit cu cel al păpădiei încolţite într-o fisură de asfalt. Cu triumful etern al libelulei pe undeva, pe marginea lumii. Cu triumful soldatului care, cum zice poetul Ioanid Romanescu, "a rămas singur pe câmpul de luptă/ şi nu mai are pe cine de cine să apere". Da...sunt c ...

Cât durează nişte flori nemuritoare (VIII)

Joi, 19 Iunie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Îmi mai zice încă o dată şi o mai aud încă o dată: "Te rog frumos, ia pixul şi scrie pe mine!"...Tac. Nici măcar nu pot şi nu ştiu ce şi cum să răspund acestei rugăminţi. Nu am mai fost pus niciodată în situaţia de a scrie, de a desena litere pe aria unei femei. Şi nici n-am mai auzit că altcineva a fost rugat şi a scris poeme de dragoste pe suprafaţa iubitei, amantei, nevestei, vecinei, (ne)cunoscutei. Şi nici nu ştiu dacă-i bine ori nu-i bine să fac din pielea femei ...

O Femeie de Apă (la mormântul lui Manole Nadă, Dumnezeu să-l ierte!)

Joi, 19 Iunie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Plouă...de rupe Pământul./ Femeia de Apă îşi ţine Cuvântul." (Consilier de Taină Literară)   Încă mai am ce pare/ că (n)-ar fi fost vreodată decât abandonare/ în sacru şi profan: un fel de miozotis uitat.../ să (nu) se poată (ne)conteni strigarea-n/ registru (in)uman!   Încă mai dau ce pare/ că (n)-am primit atuncea, în clipa exprimării/...(prin lacrimă şi plod)... a Celei fără Capăt,/ care-mi visase crucea şi mi-a crescuto-n pântec,/ încet, până la ro ...

Ciori contemporane (ultimul concert)

Miercuri, 18 Iunie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "De plânsul cui ajung cariatide?/...Pe ţeava puştii, gloanţele se sting/ şi, în cutii poştale, ruginite,/ perfect se surpă ultimul paing!// Ce an/Lumină!...Doamne, ce an/Dante!/...Nisipul cade-n şoaptă şi adună/ doar câteva iubiri automate/ şi nişte lupi înflăcăraţi de Lună!" (Iolanda Cremene) Credeam că toate păsările vor să cânte... (trăgeam în ciori cu ouă de privighetoare)... apoi, au început să mă-nspăimânte când am văzut privighetorile că sunt d ...

Cât durează nişte flori nemuritoare (VII)

Miercuri, 18 Iunie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da...vrea să-mi mulţumească. Vrea cu tot dinadinsul. Cică n-a mai văzut şi n-a mai auzit un poem de dragoste mai frumos decât Semn 9. Cică vrea şi nişte poeme de dragoste descoperite/descompuse de mine. Cică vrea să i le scriu şi să le păstreze, să rămână pentru totdeauna. Şi vrea să i le scriu eu, cu pixul. Cică-i place foarte mult caracterul scrisului meu stilizat, cu tot felul de sinusuri şi orfevrării. Oare de ce nu mai vrea cu cerneală? Nu-mi trece prin cap de ce nu ...

Abandonare (despre lumină)

Marți, 17 Iunie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Eli, Eli, Lama Sabactani?"              (Evanghelia după Matei 27:46-50)   Singurătate...(geam de monastire)... prin tine-şi trece timpul puritatea dinspre trecut şi dinspre-nchipuire... plătesc, pe rând, cu naşterea şi moartea!   Atâtea chipuri: linişte pe targă, în flori de câmp, în piatră, în altare... cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă, ajunge iar în punctul de plecare!   Şi iar îmi traversează carotida... şi ud cu sânge linii de sosire ...

Cât durează nişte flori nemuritoare (VI)

Marți, 17 Iunie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da...sunt cu ea, o cunosc de câţiva ani, e frumoasă şi singură, îmi recită "Memento mori" şi mă roagă să-i explic ce înţeleg din ultima strofă: "Şi de-aceea beau păharul poeziei înfocate./ Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări nedezlegate,/ Să citesc din cartea lumii semne ce noi nu le-am scris./ La nimic reduce moartea cifra vieţii cea obscură./ În zadar o măsurăm noi cu-a gândirilor măsură,/ Căci gândirile-s fantome, când viaţa este vis"//...Sigur că da! Cum s ...
Pagina 587 din 746