Parlamentul European sprijină cererea Republicii Moldova de aderare la UE depusă în luna martie și afirmă că instituțiile comunitare ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, o rezoluție în acest sens fiind aprobată joi, 4 mai, în forul european.
În cadrul dezbaterilor care au precedat adoptarea rezoluției s-a subliniat că Republica Moldova a făcut dovada vocației europene, argumente în acest sens fiind atât reformele inițiate de autoritățile de la Chișinău, cât și sprijinul necondiționat acordat refugiaților ucraineni, în ciuda condițiilor dificile și a presiunilor tot mai mari la care este supusă din partea Federației Ruse.
Declarații ale europarlamentarilor români
Europarlamentarii români, indiferent de familiile politice din care fac parte, au fost, cum era și firesc, cei mai activi în cadrul dezbaterilor pentru a susține cauza Republicii Moldova.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a fost și inițiatorul Rezoluției, a arătat că prin acest demers Parlamentul European transmite două mesaje. Primul este acela că europarlamentarii ”cer instituțiilor europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la Uniunea Europeană”. Al doilea este că, ”deși aderarea la UE va dura, fiind necesară parcurgerea anumitor etape, trebuie să oferim avantaje concrete, tangibile, cetățenilor moldoveni”, un exemplu în acest sens fiind integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană, ca instrument de dezvoltare și sprijin financiar.
”Caracterul omului, dar și al națiunilor se vede cel mai bine în momente de criză”, a arătat la rândul său europarlamentarul Dacian Cioloș, care a subliniat că ”Republica Moldova și-a câștigat deja locul în UE”, ”trebuie doar să găsim modalitatea ca să facem acest lucru posibil, dar avem toate argumentele pe masă”.
În aceeași idee, europarlamentarul Traian Băsescu a declarat că ”Republica Moldova a demonstrat prin atitudine și acțiune că este un stat mai european chiar decât unele state membre sau candidate” și că trebuie ”să se renunțe la ezitări”, pentru a evita ca aspirațiile democratice ale țării să fie ”strivite” între ”două blocuri gigantice - UE și Federația Rusă”. ”Trebuie să înceteze politica concesiilor făcute Rusiei pe seama și în detrimentul statelor din estul Europei. La ce au dus concesiile repetate făcute Moscovei în ultimii 30 de ani? La o Rusie agresivă, care a invadat neprovocată Ucraina și a declanșat un război și un dezastru umanitar ce amenință pacea și stabilitate Europei și a lumii”, a subliniat europarlamentarul.
Argumente ce țin de securitatea colectivă au fost amintite și de europarlamentarul Vlad Marius Botoș, care a arătat că ”oficiali din Moscova au declarat că Moldova este o țintă posibilă pentru Rusia”. ”Când vorbim despre Moldova, trebuie să ne întrebăm ce putem face noi, ca Uniune Europeană, să o sprijinim, dacă va fi nevoie. (...) În aceste momente dificile, trebuie să recunoaștem că NATO are un rol extrem de important, crucial, de neînlocuit. Însă, Uniunea Europeană are nevoie, totuși, de o armată proprie, care să fie gata să apere granițele Uniunii Europene și ale statelor asociate, dacă va fi cazul”, a spus Botoș.
Europarlamentarul Dragoș Tudorache a subliniat că Republica Moldova trebuie sprijinită în gestionarea crizei refugiaților, în depășirea blocajelor economice generate de război și în eliminarea dependenței energetice de Rusia. ”Curajul Republicii Moldova de a rămâne loaială valorilor și angajamentelor asumate, într-o situație geopolitică care îi amenință direct securitatea națională, este admirabil și nu ne poate lăsa fără răspuns”, a arătat europarlamentarul.
Importanța componentei economice și a programelor de sprijin cu fonduri europene a fost subliniată și de europarlamentarul Victor Negrescu. ”Vorbim de investiții, de eliminarea dependenței energetice a Republicii Moldova de Federația Rusă, vorbim de întărirea instituțiilor democratice în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat Negrescu, susținând ”aderare cât mai rapidă” a țării la UE.
Etapele următoare
Prezent la dezbaterea din Parlamentul European, comisarul pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi, a declarat că, ”având în vedere cererea Consiliului, Comisia lucrează cu privire la această candidatură”. ”Este, desigur, un proces foarte complicat și lung. Însă, dată fiind situația actuală, vom lucra într-o manieră accelerată”, a precizata comisarul.
”Suntem impresionați de faptul că am primit deja răspunsurile la prima parte a chestionarului pe care l-am adresat autorităților din Moldova. Odată ce Comisia își va adresa avizul, mai multe decizii vor urma cu privire la calea europeană a Republicii Moldova, dar acestea trebuie să vină de la Consiliu. Nu avem din acest motiv un calendar foarte precis despre când va adopta Comisia acest aviz, dar ne pregătim în așa fel încât să putem să-l aprobăm înainte de Consiliul European din 24-25 iunie 2022”, a mai declarat comisarul european.
Republica Moldova a depus în mod oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în luna martie a.c., în aceeași perioadă cu Ucraina, iar europarlamentarii apreciază că statutul de țară candidată ar trebui validat de instituțiile europene în conformitate cu articolul 49 din Tratatul Uniunii Europene și în ”baza meritelor deja demonstrate”.
”Incidentele de securitate”, acte provocatoare
În cadrul Rezoluției adoptate de Parlamentul European privind Republica Moldova, europarlamentarii își exprimă, printre altele, îngrijorarea cu privire la evoluțiile recente din Transnistria. „Incidentele de securitate” din luna aprilie sunt considerate de eurodeputați drept acte provocatoare periculoase într-o situație de securitate extrem de volatilă. Aceștia reiterează, de asemenea, sprijinul Parlamentului pentru o „soluționare politică cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean”, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Sprijin în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina
Comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi, a ținut să mulțumească Republicii Moldova pentru ajutorul acordat în gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina, subliniind că instituțiile europene își vor intensifica, la rândul lor, sprijinul pentru autoritățile de la Chișinău.
"UE a sprijinit Republica Moldova în timpul pandemiei, în timpul crizei gazelor din toamna trecută şi va continua să acorde sprijin refugiaţilor acestui război neprovocat", a arătat Varhelyi.
Bruxellesul a acordat deja un ajutor umanitar de 30 de milioane de euro pentru refugiaţii ucraineni din Republica Moldova şi alte 15 milioane de euro suplimentar pentru echiparea poliţiei de frontieră moldovene, "pentru gestionarea migraţiei şi pentru a ajuta ca oamenii să se deplaseze în siguranţă în Republica Moldova şi dincolo de frontiera ei", a indicat el.
În acelaşi timp, Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex) supervizează aceste operaţiuni în Republica Moldova cu până la 80 de funcţionari care activează împreună cu agenţi de frontieră moldoveni.
