UPDATE. Atmosferă destul de sobră luni, 3 octombrie, pe șantierul Podului peste Dunăre de la Brăila. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, secondat de directorul CNAIR, Cristian Pistol, a venit pentru a avea, ”la locul faptei”, o discuție lămuritoare cu reprezentanții WeBuild (fost Astaldi), constructorul principal al podului – veritabil ”Golden Gate” al României, dar și a rețelei de 23 km de drumuri de legătură.
Dacă în multele alte vizite oficiale pe șantierul Podului peste Dunăre am fost mai degrabă obișnuiți cu o atmosferă optimistă, în ziua de luni, 3 octombrie, norii de furtună adunați deasupra podului erau în ton cu tensiunile ce par a se acumula tot mai mult între Ministerul Transporturilor și CNAIR, pe de o parte, și antreprenor, pe de altă parte.
Pe scurt e vorba de respectarea unor termene de execuție, de punerea în practică a unor soluții tehnice și, nu în ultimul rând, de bani. Nimeni nu pare a fi dispus, deocamdată, să pună (toate) cărțile pe masă. Cel puțin nu în declarații de presă. În același timp, este evident că podul peste Dunăre este scena unui ”asfalt tango” între Ministerul Transporturilor/CNAIR și constructor. Un joc de glezne ce are șanse să se încheie... în instanță.
Termenul, cum rămâne cu termenul?
Întrebarea fundamentală din punctul de vedere al ”simplului cetățean” este când va fi, până la urmă, gata podul peste Dunăre. Asta după ce diverși oficiali au spus că se dorește din partea constructorului o prelungire a termenului de execuție până în 2025.
Ei bine, oficial, rămâne ”cum s-a stabilit”: podul va fi gata în decembrie 2022, iar drumurile de acces în cursul anului 2023. WeBuild a și prezentat un grafic de lucrări conform căruia podul ar urma să fie gata până pe 18 decembrie 2022.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a reconfirmat și el acest angajament.
”Podul trebuie să fie dat în circulaţie la sfârşitul acestui an pe anumite variante. Pe celelalte, în mod normal, undeva în vara anului 2023, şi anume varianta spre Jijila şi totodată ştiţi că anul viitor trebuie să fie dat în circulaţie drumul expres Galaţi – Brăila, iar descărcarea de pe acest pod vine în acel drum expres”, a explicat ministrul Transporturilor.
Pe de altă parte, reprezentantul WeBuild, inginerul Dragoș Burlan, a precizat, totuși, că pentru respectarea termenului decembrie 2022 este nevoie ”de un efort comun”. Și a venit cu lămuri și în ceea ce privește termenul de finalizare 2025, vehiculat în ultima perioadă.
”Notificarea privind finalizarea în 2025 – în continuare, conform programului de lucrări prezentat la ofertă, cu productivitățile aferente, înseamnă 2025. Că noi am luat măsuri de accelerare, să terminăm mai repede față de productivitățile care au fost luate în calcul la ofertă, asta este altceva. Ce scrie în contract? Pe contract era un termen că trebuia să se pună la dispoziție amplasamentul liber de orice sarcini cu 34 de luni înainte de a termina noi. Ce probleme sunt? Sunt problemele care sunt dintotdeauna. Relocările de utilități nu s-au făcut, trebuiau făcute – au avut licitații organizate din 2017 și n-au fost în stare să le facă decât în 2020.
Ordinul de începere a fost dat în decembrie 2018, cu termen 36 de luni. Nu există o extensie de termen astăzi dată, dar tot astăzi nu este predat tot șantierul! Adică este un nonsens. Pe o parte tu spui – trebuie termen 36 luni – dar pe partea cealaltă tu nu ți-ai îndeplinit datoria – după 42 de luni – nu ți-ai îndeplinit toate obligațiile pe care le aveai în contract!”, a declarat ing. Dragoș Burlan.
Ce să înțelegem din toate astea? Termenul de finalizare, pentru pod, rămâne decembrie 2022, dar e un termen... cu răspundere limitată, deschis în continuare la interpretări.
Soluții tehnice actualizate
În discuțiile dintre oficialii de la Transporturi și constructori au fost aduse în discuție și o serie de ”optimizări” ale unor soluții tehnice.
“Au fost probleme, să spunem, de tip tehnic. Discuţiile între oamenii tehnici din CNAIR şi cei din companie au avut loc săptămâna trecută. O parte din aceste soluţii pot fi acceptate de către beneficiar, o altă parte nu. Ceea ce nu se poate accepta, pentru că nu ai cadrul legal să accepţi aceste lucruri, se va merge aproape sigur în instanţă şi instanţa va hotărî”, a declarat ministrul Transporturilor.
Astfel de ”soluții tehnice” ar privi, de exemplu, formula mixturii bituminoase care ar urma să fie folosită, dar și o eventuală schimbare a metodei de hidroizolare a podului.
În ceea ce privește hidroizolația, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a declarat că s-a solicitat folosirea formulei din ofertă.
”Care e motivul? Toate rezistențele hidroizolației pulverizate față de cea propusă sunt mai bune, drept urmare considerăm că această optimizare nu este în avantajul nostru și al investiției”, a explicat directorul CNAIR.
Întrebat dacă e posibil să se ajungă în instanță cu constructorul, directorul CNAIR nu s-a arătat impresionat.
”Deja avem mai multe procese în instanță (cu WeBuild), nu ne-ar surprinde să mai avem încă un litigiu. Cam câte sunt? Cred că 12 (...) Litigiile care au fost soluționate până în prezent au fost soluționate în favoarea CNAIR. Acum rămâne ca instanța să se pronunțe și în Apel...”, a mai arătat directorul CNAIR.
Pe cale amiabilă
Dincolo de divergențele apărute cu constructorul, ministrul Transporturilor a ținut să aprecieze, totuși, relația pe care instituția o are cu compania WeBuild.
”Nu vorbim de o companie care să nu fie una importantă în România, ci de una care desfășoară multe proiecte și care înțelege foarte bine exigențele pe care le are beneficiarul, în speță CNAIR. Lucrează de mulți ani în România și au terminat proiecte importante în țara noastră. N-au venit peste noapte să facă podul peste Dunăre. De asemenea, au lucrări pe CNAIR la care ținem foarte mult – de exemplu, tronsonul 5 Sibiu – Pitești – sunt oameni și o companie puternică. Tocmai de aceea am ținut să clarific aceste aspecte. Nu e o companie cum mai avem și care nu știu cum să finalizeze un proiect... Ei știu foarte bine, au specialiști, sper să ne ținem de cuvânt ca la sfârșitul acestui an să se poată circula în variantele prezentate mai devreme”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu.
Cum din perspectiva WeBuild e vorba, totuși, de o ”accelerare a proiectului”, ce presupune cheltuieli suplimentare, ne-am interesat ce înseamnă, concret, aceste cheltuieli.
”Eforturile suplimentare înseamnă în primul rând să încercăm să ne luăm banii – a declarat inginerul Dragoș Burlan, din cadrul WeBuild. Vreau să știți că formula de escaladare s-a înghețat la acest contract la nivelul lui decembrie 2021, care pentru noi, la producția din ianuarie 2021 până în august 2021 înseamnă 170 milioane mai puțin (...) Asta ca să vedeți cam ce înseamnă efortul pe care îl face asocierea WeBuild – IHI, să poată totuși să deschidă acest pod în decembrie. Încercând să-și țină promisiunea, nu ceea ce scrie în contract! Cele două companii au făcut niște eforturi financiare colosale, să vină cu bani de acasă pentru a acoperi ceea ce astăzi, datorită lipsei extensiei de termen, nu se plătește.”
Grafice de lucrări și sancțiuni
Până una, alta, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a precizat că, în această săptămână vor fi emise noi certificate negative pentru companiile care au lucrări de infrastructură și care nu respectă graficul de lucrări.
“Atâta timp cât e un contract, acel contract trebuie dus la bun sfârşit. Săptămâna aceasta, pe final, o să emitem un nou rând de certificate negative. Aşa cum ştiţi, e termenul din trei în trei luni. CNAIR are şi alte companii, fără să le nominalizez, dar le ştiţi foarte bine, care, spre deosebire totuşi de compania de aici, chiar nu fac nimic şi unde în perioada următoare, după acest rând de certificate negative, vom lua decizii, fiindcă nu se poate să se mai continue în acest mod”, a declarat Grindeanu.
Astfel de certificate negative pot duce inclusiv la rezilierea contractelor, în ultimă instanță chiar și la podul peste Dunăre.
“Sunt lucruri care, conform legii, pot să ducă (la rezilierea contractelor – n.r.). Eu nu îmi doresc acest lucru. E o lucrare impresionantă şi nu e o lucrare simplă, e lucrare care a necesitat multă muncă. Nu pot să spun, pe de altă parte, că nu îmi doresc ca acest grafic să fie respectat”, a mai spus ministrul.
Podul peste Dunăre, o investiție de 433 milioane de euro, este cea mai complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimele trei decenii.
Foto: Ovidiu Amălinei
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost luni, 3 octombrie, pe șantierul Podului peste Dunăre care va face legătura între zona Galați - Brăila și județul Tulcea pentru a se întâlni cu reprezentanții constructorului și pentru a evalua stadiul lucrărilor.
Această vizită are loc în condițiile în care, în ultimul timp, au fost o serie de discuții contradictorii privind termenul de finalizare a lucrării.
Ministrul Sorin Grindeanu a arătat că reprezentantul constructorului italian WeBuild (Astaldi) a prezentat un nou grafic al lucrărilor. Potrivit acestuia, pe pod și pe drumurile de acces se va circula de la sfârșitul acestui an, iar, în vara anului viitor, întregul proiect va fi finalizat (varianta spre Jijila și descărcarea în Drumul Expres Galați - Brăila).
Construcția podului, de exemplu, ar trebui, conform graficului, să fie finalizată pe 18 decembrie.
"În această săptămână (n.r. săptămâna trecută) am avut discuții între beneficiar - CNAIR - și compania care execută acest proiect. Pe multe dintre punctele în care existau blocaje - și au existat blocaje, pe soluții tehnice care nu mai corespund cu realitatea - au fost depășite. Tocmai de aceea va fi detașată o echipă aici, la pod, astfel încât graficul cu care constructorul s-a angajat va fi pus și în practică. Am văzut de prea multe ori mesaje diferite. De fiecare dată când am venit eu aici, prim-ministrul sau orice altcineva, ni s-a spus că la sfârșitul anului va fi dat în circulație, după aceea acțiunile au fost de alt tip", a declarat Grindeanu.
În același timp, reprezentantul constructorului a precizat că este nevoie "de un efort comun" pentru finalizarea cu succes a proiectului. În acest sens au fost evocate blocajele de care constructorii s-au lovit din cauză că o serie de rețele de utilități sau aprobări de la instituții ale statului nu au fost eliberate în timp util.
Vom reveni cu amănunte.
