Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”
Motto: "plecarea lor n-a fost plecare,/ a fost aducere aminte
că suntem îngeri, fiecare/ cuprins de flăcări şi cuvinte"
(Iolanda Cremene)
(!) ne adunăm ca nişte NĂZDRĂVANI -
băieţi săraci şi veseli şi codane -
şi alergăm spre satul celălalt
ca să mâncăm dulceaţă din borcane (!)
(!) BUNICA nu-i acasă, e plecată
pe dealuri, să prăşească păpuşoaie,
însă noi ştim unde ascunde cheia
de la dulapul sfânt, de la odaie (!)
(!) mâncăm în fugă, în tăcere, mult,
cu ochii la ICOANĂ şi la UȘĂ,
cu frică - nu cumva să se întoarcă
bunica: mamă, soacră şi mătuşă (!)
(!) este TÂRZIU, este DEMULT, e TRIST -
între acum şi-atunci se lasă ceaţă,
nu mai suntem frumoşi, abia suntem -
adio, MAMA MAMEI... şi dulceaţă (!)