Asediul barbarismelor asupra limbii

Asediul barbarismelor asupra limbii

Revoluția din Ungaria
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
1 comentariu

Mulți vorbitori de limba română consideră că dacă folosesc o serie de cuvinte sau de expresii ”deosebite” pot ieși mai bine în evidență și pot face ”impresie” în ochii interlocutorului. Dorința de a parveni prin limbaj este uneori atât de mare, încât rezultatele sunt uneori demne de schițele lui Caragiale.

În urmă cu vrei doi ani, când alergam dintr-un colț în altul al Galațiului pentru a găsi o casă după gusturile și, mai ales, după posibilitățile mele, m-am întâlnit cu un proprietar care voia să vândă un apartament aflat într-un cartier central al orașului. Din vorbă în vorbă, băiatul mi-a spus că ținea mult la casa lui, dar că i se oferise un loc de muncă în alt oraș, în IT, pe un salariu pe care nu l-a putut refuza.

Ajunși în holul apartamentului, tânărul mi-a arătat cu degetul o priză de amplasarea căreia el nu era mulțumit, adăugând: ”Dar asta nu e o problemă. O poți cancela oricând și o poți duce mai aproape de cameră”. Nu mai țin minte cât cerea pe apartament și nici despre ce suprafață utilă era vorba, dar gândul la exprimarea ”cancela” încă stăruie.

Zilele trecute, am avut avut ocazia să vorbesc tot cu un angajat din domeniul IT. Din vorbă în vorbă, la un moment dat mi-a spus că ”nu face sens să mai faci acum o facultate de calculatoare, din moment ce sunt atâtea cursuri unde poți învăța programare, într-un timp mult mai scurt”. Iarăși, nu mai rețin argumentele care au urmat, pentru că atenția mi-a rămas iarăși fixată pe expresia ”a face sens”.

La fel ca în primul caz, și aici avem de-a face cu un barbarism în toată splendoarea sa. Potrivit DEX, barbarismul este un ”cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (și fără a fi asimilat); cuvânt de jargon”.

Și ”cancela”, și ”face sens” nu fac altceva decât să ne zgârie timpanul. Chiar dacă nu vorbim de o greșeală de acord gramatical, astfel de exprimări sună oricum, doar românește nu. Ele sunt ”furculisioanele” epocii în care trăim.

Un vorbitor onest cu el însuși, dar și cu cei cărora le comunică ceva va evita să caute să pară altceva decât este. Astfel, în loc de a ”cancela”, în limba română putem folosi oricând ”a închide” sau ”a anula”, pe când exprimarea ”a face sens” sună mult mai bine sub forma de ”a avea sens”.

Cuvântul săptămânii

În fiecare an, pe 23 noiembrie, Ungaria comemorează Revoluția din 1956, un moment important din istoria contemporană a vecinilor noștri de la apus. Revolta a pornit aproape spontan, printr-un protest al studenților din Budapesta. Mișcările de stradă s-au amplificat rapid, odată ce rândurile protestatarilor au fost îngroșate de muncitori din toată țara. Revoluția s-a terminat pe 11 noiembrie, odată ce Janos Kádár, omul sovieticilor, a anunțat înăbușirea mișcării, cu ajutorul tancurilor rusești.

Revoluția din Ungaria a fost prima mare manifestație împotriva puterii sovietice care controla Estul Europei după anul 1945. În total, Revoluția Maghiară a făcut în jur de 3.000 de victime. La scurt timp după intervenția armatei sovietice, zeci de mii de unguri au fost arestați, iar 26.000 dintre aceștia au și fost judecați. 13.000 de oameni au fost trimiși la închisoare, iar alți 300 au fost executați.

În dicționar, cuvântul "revoluție" are sensul primar de ”schimbare fundamentală a valorilor, a instituțiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor și ideologiilor unei societăți; răscoală, revoltă”.

Citit 5086 ori Ultima modificare Sâmbătă, 24 Octombrie 2020 01:59

1 comentariu

  • postat de Elena S. Marți, 27 Octombrie 2020 06:35 89.137.226.*** Link la comentariu
    0
    0

    Dar de "EXPERTIZA" in loc de "EXPERIENTA", ce oarere aveti? E ultimul "bucurestinism" la moda. Toata mass-media il foloseste. Eu ma crucesc, ca nu fac parte nici macar din aceeasi familie de cuvinte.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.