Când trebuie să folosim „din cauza” și când „datorită”

Când trebuie să folosim „din cauza” și când „datorită”
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Întrebat, într-un interviu, despre rata ridicată de mortalitate din cauza COVID-19 în România, premierul Ludovic Orban a pus această situație pe seama stării precare de sănătate a românilor. Altfel spus, pentru a-l cita, ”totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc”. Nu vom vorbi aici despre logica acestei idei, care pare cel puțin ciudată. Ne vom referi strict la termenul ”datorează” din discursul premierului.

Evident, Ludovic Orban a vrut să spună că bolile cronice pe care le au deja mulți dintre pacienții infectați cu noul coronavirus determină apariția unor forme severe, potențial mortale, ale bolii COVID-19. Altfel spus, din orice unghi am privi exprimarea, avem de-a face doar cu idei negative: boală, mortalitate etc.

În acest context destul de sumbru, expresia ”se datorează” nu are ce căuta. Corect ar fi fost, din punct de vedere al limbii române, ”totul este din cauza persoanelor care se îmbolnăvesc”. ”Din cauza”, nu ”datorită” sau ”se datorează”, ultimele două trebuind utilizate atunci când vorbim despre un context pozitiv: ”Am luat 10 la examen datorită străduințelor mele din ultimele luni” sau ”Datorită aerului mai curat din oraș, numărul cazurilor de astm bronșic a scăzut în ultimii ani”. La fel, în ultimele două exemple, nu ar fi fost potrivit să folosim ”din cauza”, care ne trimite, automat, cu gândul la un aspect negativ.

Cuvântul săptămânii

Ultimele zile au adus o împărțire a spațiului mediatic între noile date legate de pandemia de COVID-19, atentatele de la Viena și alegerile prezidențiale din SUA. Sistemul de votare din America diferă substanțial față de cel din România. Totuși, substantivul ”vot” are același înțeles în toate democrațiile și nu numai. Din DEX aflăm că ”votul” este ”o exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre”. Avem și expresia ”drept la vot”, care semnifică ”drept al alegătorilor de a-și exprima voința pentru alegerea reprezentanților în organele reprezentative ale statului; sufragiu”.

Prima formă adevărată de democrație a apărut în orașul-stat Atena, din Grecia Antică. În acea vreme, singurii cetățeni care puteau vota erau bărbații din Atena care făcuseră pregătirea militară. Se estimează că doar o proporție cuprinsă între 10 și 20 la sută din populația Atenei avea astfel drept la vot.

Votul liber, așa cum se înțelege astăzi acest drept, a apărut relativ recent, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în Anglia și în SUA. Totuși, femeile din Anglia au putut vota abia în 1918, iar în SUA femeilor albe li s-a dat acest drept în 1920.

În România, în perioada interbelică, dreptul la vot al femeilor a fost introdus în Constituția pe care regele Carol al II-lea a promulgat-o în 1938. Cum însă același rege a instaurat ulterior o formă de dictatură, femeile din țara noastră au putut beneficia de dreptul consfințit în Constituție abia după Al Doilea Război Mondial.

CITEȘTE mai multe din aceeași categorie, ”Să vorbim corect!”

Citit 53626 ori Ultima modificare Joi, 05 Noiembrie 2020 23:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.